Barladul traversase cateva faze cu interesante realizari, pana la primul razboi mondial. Aici isi avusese sediul ziarul "Semanatorul" (primul numar-27 septembrie 1870; redactori – Ion Popescu si Stefan Neagoe), cu intensa lui importanta locala; aici se evidentiase revista "Fat – Frumos"(1904) a lui George Tutoveanu si Emil Garleanu, singura revista de interes, in cadrul semanatorismului, care depasise mult granitele orasului de bastina. Scoala facuse un pas enorm, ea intrand in preocuparile statornice de instruire ale oamenilor locului.

Barladul perioadei interbelice este caracterizat de o foarte bogata productie literara, cu o valoare extrem de mare, motiv pentru care Serban Cioculescu o numeste "cel de-al doilea clasicism al nostru", cu o contributie importanta, reprezentand publicistica, opera si talente literare. Un prim pas spre implinire - chiar si locala - in aceasta perioada, este format din infiintarea Societatii "Academia Barladeana" sub auspiciile careia s-au publicat reviste, volume de literatura, s-au organizat ample manifestari culturale.

Activitatea "Academiei Barladene", condusa de George Tutoveanu, Tudor Pamfile si Toma Chiricuta, s-a caracterizat prin diversitatea manifestarilor, la care participau nu doar membrii activi ai Academiei ci si un public numeros. Activitatea societatii literare barladene s-a intensificat si cantitativ si calitativ dupa anul 1920. Atunci s-au facut cunoscute sezatorile cu public, peste 60 la numar, la care conferentiau George Tutoveanu, G.G. Ursu, Victor Ion Popa, Mircea Pavelescu, George Pallady, Ionel Teodoreanu, Anastasie Mandru, Tudor Vianu, I. A. Basarabescu.

Revistele proprii pe care "Academia Barladeana" le tiparea, publicau literatura de o calitate superioara, in ceea ce priveste valorea estetica. Indeosebi, trebuie mentionata "Florile Dalbe" – prima productie literara dupa razboi (G.G. Ursu – "Academia Barladeana", in revista "Romania Literara", an. V, 16 noiembrie, 1927, pag. 7), revista tiparita in anul 1919.

Cei mai fideli si productivi colaboratori ai revistei au fost George Tutoveanu si Tudor Pamfile, prezenti in fiecare din cele 23 de numere ale publicatiei, primul cu poezie, al doilea cu proza. Cunoscute sunt pledoariile lui Toma Chiticuta si Ion Valerian in favoarea poeziei lui Lucian Blaga, iar volumele "Cuvintele potrivite" de Tudor Arghezi si "Poema rondelelor" de Alexandru Macedonschi au fost frumos prezentate de catre G.G. Ursu, Vasile Damaschin si George Nedelea.

Academia Barladeana ofera in bilant suficiente ocazii de a fi apreciata nu numai dupa fapte, ci si dupa intentii, adica dupa visul intemeietorilor ei si dupa idealuri.