Construita de familia nobila locala din Balea la inceputul secolului XVII la Ieud, biserica batrana din deal este cu un secol mai veche decat biserica de lemn din ses. Biserica de lemn din Ieud Deal reprezinta un varf al artei si tehnicii de a construi biserici de lemn in Maramures. Valoarea bisericii este oferita si de un ansamblu pictural de cea mai buna calitate.

Opera reprezentativa apartine cunoscutului zugrav itinerant local Alexandru Ponehalschi. Alaturi de alte sapte biserici din lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal a fost inclusa in 1999 de UNESCO pe lista monumentelor cu valoare de  patrimoniu cultural.

Biserica de lemn din Ieud Deal este datata pentru prima oara din anul 1364, in semantismul Diocezei Gherla din 1900, care, foarte probabil, a folosit ca sursa datele culese si trimise de Tit Bud, vicarul Maramuresului. Acesta din urma a reafirmat datarea pentru anul 1911, facand trimitere la o insemnare pe “grinda din podul bisericii". Aceasta datare este pusa sub semnul intrebarii de catre istoricul medievist Radu Popa, sugerand datarea dupa invazia tatara din 1717. Tendinta aceasta, de a data majoritatea bisericilor de lemn din Maramures dupa invazia tatara din 1717, se reflecta in fisa monumentului, intocmita pentru inscrierea in patrimoniul mondial UNESCO. 

O alta teorie este sustinuta de catre istoricul de arta Marius Porumb, mai echidistant fata de amandoua pozitiile, ce a sutinut ca Biserica de lemn din Ieud Deal “este probabil din secolul al XVII-lea, cu refaceri din secolul al XVIII-lea". Problematica este solutionata in 1997, o data cu datarea prin metoda dendrocronologica de catre cercetatorul islandez Olafur Eggertsson, care a datat ferm Biserica de lemn din Ieud Deal din al doilea deceniu al secolului al XVII-lea. 
 
Intreaga suprafata interioara a bisericii (in altar, naos, pronaos) este acoperita de pictura murala. Ansamblul picturii murale, remarcat de istoricul de arta Anca Pop-Bratu, este atribuit pictorului itinerant de biserici maramuresean Alexandru Ponehalschi, al carui stil caracteristic se poate distinge din alte ansambluri murale semnate in Calinesti Caeni (1754), Sarbi Susani (1760), Budesti Susani (1760), Berbesti (1769), Desesti (1780).

Anca Pop-Bratu  a incadrat pictura murala din Ieud Deal in perioada de final a creatiei artistului, imaginandu-si o evolutie progresiva spre acest punct culminant din creatia sa. Insa documentele de arhiva aduc mai multa lumina in jurul datarii picturii murale din Ieud Deal. In conscriptia parohiala din 1774 apare informatia ca amandoua bisericile din Ieud au fost renovate in anii 1764-1765 de nobilul Mihai Balea.

Cercetarea prin metoda dendrocronologice a descoperit, la Ieud Deal, schimbarea talpilor in acel moment. S-a remarcat faptul ca au fost marite ferestrele, care erau mai mici mai devreme. Doua ferestre originale s-au pastrat intre stresini spre apus. Tot atunci s-a trecut, probabil, de la un iconostas cu doua usi la unul cu trei usi, conform obiceiului introdus in arta bisericeasca locala pe la mijlocul secolului al XVII-lea.

O inovatie a reprezentat-o repictarea lacasului de cult in 1765. In aceea perioada mai multe biserici au fost renovate. in acest sens Biserica de lemn din Ieud Deal nu a fost o exceptie, mai ales ca aceasta se afla intr-un sat de nobili ambitiosi. In concluzie, pictura a finalizat lucrarile de renovare din 1764-65, cel mai probabil in 1765.

Incadrata in pictura navei se afla texte in romana cu caractere chirilice, aflate sub ferestrele de jos, indeosebi cea a crasnicului spre nord si a diacului spre sud, ce contin indemnuri teologice catre credinciosi. Pe fondul temelor pictate imprejur, in nava, textele de sub ferestre apar drept manifeste ale pastrarii traditiei ortodoxe in Maramures.

Textul lor trebuie cu mai mare atentie documentat, acolo unde mai este lizibil, si analizat:
•Sub fereastra crasnicului, peretele de nord in nava: “Inpotriva sf[intei] ... sau zugravit pravoslavnica besereca acestie sa [nu fie] cum cinstitilor, si intru H[risto]S [sf/fra/iub]iti, preoti si dascali si mireani aceasta d[u]mnazaesca ... sa nu cumva hulum inpotriva cine sti mai bene sa indireptaze pre noi mult e[s]t[e] jitie a sfintilor pe[rinti]"
•Sub fereastra diacului, peretele de sud in nava: “... care era intru inceputu, care amu auzitu, care vazutu cu ochii nostri la ceea ce si mainile noastre au pipaitu ... aratat s'am vazutu si marturisit cu samnulu a tuturora sf[i]ntilor."

Biserica de lemn din Ieud Deal are urmatoarele proportii: 7,15 m largime si 11, 87 m lungime, cu o capacitate maxima de circa 340 credinciosi. Spatiul este egal impartit intre femei si barbati. Biserica este dispusa de la vest la est cu o tinda pentru femei (pronaos), biserica barbatilor (nava) si altar. Intrarea se face din vest printr-un portal fara decor, repetat si la intrarea in nava. Pronaosul sau tinda femeilor este tavanita sub talpile turnului si deschisa spre biserica barbatilor prin goluri in perete de fiecare parte a usii.

Biserica barbatilor sau nava este principala incapere, subliniata de cerul inalt al bisericii (bolta). De remarcat ca inaltimea navei este egala cu largimea ei, o proportie remarcata si la alte biserici de la inceputul secolului al XVII-lea in Maramures. Spre altar sunt trei usi iar in fata iconostasului exista o solee ce marcheaza trecerea dinspre profan spre sacru. Altarul este decrosat si incheiat cu cinci laturi exterioare scurte. El are 4,15 m latime si 3,6 m adancime. Interiorul este luminat de ferestre marunte in unghi ascutit care initial au fost si mai mici.