Construit in prima jumatate a secolului XIX, se poate vizita sub dealul cetatii. Castelul este constituit dintr-un singur corp de cladiri ce include 30 de camere.

In partea principala are o fatada si terasa prevazute cu coloane dorice. Cladirea castelului reprezinta tipul conacului de campie, construit in stil neoclasic. In aceasta cladire au fost duse tratativele intre generalul Gorgey, comandantul suprem al armatei revolutionare maghiare din 1848-1849, si generalul Frolov, imputernicitul tarist, in apropierea capitularii neconditionate din 13 august 1849.

In castel este gazduit muzeul memorial consacrat marelui scriitor roman, Ioan Slavici (1848-1925), nascut la Siria. Muzeul, inaugurat in anul 1960, ilustreaza momente din copilarie, din anii de scoala primara petrecuti la Siria, apoi anii studiilor de la Arad, Timisoara, Budapesta si Viena.  O serie de obiecte ale scriitorului sunt prezentate aici, cum ar fi biroul sau camera de lucru, mobila din sufrageriea locuintei sale de la Bucuresti, manuscrise, editii din operele sale, etc.

Tot in castelul Bohus se afla si o expozitie permanenta inchinata compozitorului Emil Montia (1887-1965).  Venit pe lume la Sicula, cea mai mare parte a vietii si-a petrecut-o in comuna Siria, locuind in casa din strada Spiru Haret nr. 130. Colectia expune o serie de obiecte care prezinta viata si prodigioasa lui activitate muzicala, inspirata din imensul izvor al creatiei populare. Aici se pot vedea mobilierul din camera de lucru, pianul si violoncelul compozitorului, si diverse editii ale principalelor sale lucrari: "Fata de la Cozia", "Mostenitorul", "Cercel", "La fantana cu galeata", etc.

Castelul este incadrat de trei opere de arta: bustul lui Ioan Slavici (1848-1925), realizat de Ioan Tolan, bustul lui Mihai Eminescu (1850-1889), de acelasi sculptor si statuia lui Ion Russu-Sirianu (1864-1909), opera a sculptorului C. Balacescu. Aproape de castel se afla monumentul Antoniei Bohus, ce s-a facut cunoscuta prin sprijinirea revolutionarilor inchisi dupa 1849, printre care si Eftimie Murgu, si prin activitatea dusa pentru emanciparea femeilor.