Castrul roman Arutela este plasat in localitatea Pausa, punctul "Poiana Bivolari", in apropierea orasului Calimanesti. A fost construit in epoca romana, in anii 137–138 D.C.. Muzeul Militar a efectuat campanii de cercetare sistematica in anii 1967–1970 si 1978.

Castrul Arutela era parte, alaturi de alte castre din apropierea Masivului Cozia, dintr-o linie de aparare pentru stoparea atacurilor dinspre zona deluroasa din vest si asigura circulatia pe Valea Oltului, spre Transilvania. Castrul a fost construit din piatra si baza are forma patrata. Zidul de incinta a fost ridicat din blocuri mari de piatra in forma paralelipipedica si din lespezi subtiri si piatra marunta, nefasonata, lipite cu mortar pentru a asigura orizontalitatea.

La nord de castru se afla "piscul lui Teofil", pe platoul caruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreapta spre est, la 300 m inaltime fata de punctul "Poiana Bivolari". Acest turn, orientat spre Olt, avea menirea de a supraveghea intrarea in defileu, catre Dacia Superior si asigura in acelasi timp si urmarirea traficului rutier spre Castra Traiana (Daesti). Dovezile arheologice indica faptul ca, inca din antichitate, apele Oltului au distrus latura de vest a castrului, ceea ce a determinat retragerea de aici a garnizoanei romane.

In timpul unor sapaturi efectuate de Ministerul Domeniilor in perioada 1888-1889 pentru captarea apelor termale sulfuroase, s-au descoperit obiecte de metal si monede romane de la Hadrian, Septimiu Sever, Caracalla, Iulia Doamna. In anii 1891 si 1892, Gr. Tocilescu si P. Polonic au facut sapaturi partiale, iar castrul a ramas cunoscut doar prin materialul epigrafic ce a fost gasit aici.

In perioada 1897–1902, castrul Arutela a fost distrus partial din cauza construirii caii ferate Ramnicu Valcea – Raul Vadului.
In 1967, Muzeul Militar a redeschis santierul de cercetare, fapt ce a permis dezvelirea totala a ruinelor care nu fusesera distruse cand s-a construit calea ferata.

In anii 1982 si 1983, castrul Arutela a fost restaurat in concordanta cu proiectul arhitectului Aurel Teodorescu, intocmit pe baza documentatiei realizate de Cr. M. Vladescu, coordonatorul cercetarilor facute prima data de catre Muzeul Militar, iar lucrarile de constructie au fost realizate de C. Panco. S-a refacut pentru prima oara "Porta Praetoria", in componenta careia sunt si cele doua turnuri care o strajuiesc.