In urma unor descoperiri de la Biharia, s-au gasit: asezari si mormant al gepizilor ( sec. IV-V), urme ale avarilor tarzii (sec.VIII), cimitir din timpul intemeierii statului maghiar (sec.X), cimitir medieval maghiar (sec. X-XII), cimitir al garnizoanei de aparare a cetatii.

In lucrarea lui Anonymus, Gesta Hungarorum, cetatea din Biharia este cunoscuta drept resedinta lui Menumorut.
Cetatea Biharia a reprezentat una dintre resedintele de judet dintre cele intemeiate de Sfantul Stefan - in numar de 44 dupa opinia istoricilor. In secolul al XI-lea, Cetatea Biharia reprezenta unul din centrele principatului si resedinta uneia dintre judetele regale.

In timpul lui Geza I, Cetatea Biharia s-a aflat sub autoritatea principelui Ladislau. In centrul principatului s-au pus bazele episcopatului Bihorului, care exista deja in 106, la moartea lui Andras I. Se poate afirma ca episcopia din Bihor (mai tarziu cea din Oradea), apartine epocii lui Sf. Stefan. Se presupune ca Episcopia din Biharia a fost intemeiata de regele Ladislau, pentru ca mai tarziu, el a mutat-o in Oradea. In anul 1111 este atestata episcopia din Biharia, dar cu doi ani mai tarziu izvoarele afirma deja episcopia din Oradea.

In 1068, prin stramtoarea Bargaului si in 1091, prin cea a Branului, ajung in Ardeal cunii, de fapt popoare migratoare de limba turca, apoi trecand prin cheia Mesesului au ars aproape complet zona Nyirseget, zona Ierului si Biharia.

Din cauza acestor lovituri, Cetatea Biharia si-a pierdut importanta. Regele Sfantul Ladislau, in jurul manastirii pe care a fondat-o in Oradea, a intemeiat o cetate din pamant sub forma unui cerc si a mutat si episcopia. Cetatea Biharia a fost pentru prima data atestata in scrieri in jurul anului 1067: "Byhoriensis civitas", iar in 1075 apare sub forma "Bichor civitatis".

Intre 1093-1094, Sfantul Ladislau a daruit Cetatea Biharia si Vama Crisului episcopiei din Bihor. Villa Reguen, azi pustiu - la nord-vest langa Biharia, este atestata in anul 1177 ca pamant al aparatorilor portii Cetatii Biharia, ceea ce demonstreaza ca cetatea a fost in continuare folosita cu scopuri administrative si economice in viata judetului.

Cetatea Biharia a jucat un rol esential in viata judetului; este prezenta in toate formatiunile sociale si economice ale vietii. Comuna se gaseste atestata sub numele Byhor in 1349, o diploma din 1374 aminteste si dreptul ei de infiintare a targurilor. In 1393 apare sub denumirea de Villa Byhor. In secolul al XV-lea iese in evidenta ca protopopie principala, iar in secolul al XVI-lea ca subprotopopie, de care apartin 18 parohii.

Imaginea medievala exterioara a Bihariei, principiul de constituire a asezarii, azi e aproape imposibil de refacut, dar de la Bunyitay se stie ca a fost o localitate cu mai multe strazi. S-au pastrat numele strazilor: "Szent Miklos", "Szent Janos", "Szent Peter" si "Tot". Biharia era locul de incasare a vamii, un document din 1470 o atesta cu numele de "oppidium Byhar". Aceste date admit existenta unor functionari, dar si a unor manufacturieri: rotari, dogari, fierari. Nu se cunosc cu precizie datele ulterioare recensemantului din 1552.

Din pacate trupele turcesti, prin navalirile lor tot mai dese, devasteaza, jefuiesc si ard satele. Populatia se retrage cand in stufaris, cand in munti. Dupa dominatia turca, complexitatea ravagiilor se vede prin satele parasite, localitati transformate in pustietati, ruine de biserici acoperite de buruieni. Comuna Biharia a supravietuit invaziilor tatare.

Biharia a suferit si in timpul luptei de libertate a lui Rakoczi. Dupa aceasta, timp de peste un secol, Biharia s-a putut dezvolta incontinuu. Membrii garzii nationale din Biharia au luptat in timpul bataliei de libertate din 1848-1849, iar cei ramasi acasa au ajutat revolutia prin donatii: fan, cereale, cizme, camasi pentru luptatori. La inceputul secolului XX, comuna Biharia iesea in evidenta printr-o viata economica in dezvoltare, ceea ce a dat drumul la constructii de proportii mari si a dus la dezvoltarea vietii culturale.