English
Contact
Adauga la Favorite
Comunitate
Informatii turistice
Despre Romania
Acasa

2120 locatii

Obiective turistice

0  rezultate
 
Lista rezultatelor
 

« 7-12 / 2120 »

Manastirea Probota

judetul Suceava, Bucovina

Situata in localitatea Probota, din judetul Suceava, Manastirea Probota a fost ctitorita din ordinul domnului Moldovei Petru Rares. Numele acestei manastiri este de origine slava, si inseamna "fr [citeste mai mult]

Manastire, Categoria: Religios
24 x Imagini
1 x Filme
UNESCO

Biserica de lemn din Ieud Deal

judetul Maramures, Maramures

Construita de familia nobila locala din Balea la inceputul secolului XVII la Ieud, biserica batrana din deal este cu un secol mai veche decat biserica de lemn din ses. Biserica de lemn din Ieud Deal r [citeste mai mult]

Biserica, Categoria: Religios
10 x Imagini
0 x Filme
UNESCO

Ghelinta - frescele legendei Sf. Ladislau

Covasna, judetul Covasna

Construita in stil roman, cladirea veche a Bisericii Romano-Catolice din satul Ghelinta a fost largita in secolul al XV-lea, insa frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea in interiorul cla [citeste mai mult]

Biserica, Categoria: Religios
3 x Imagini
0 x Filme
UNESCO

Manastirea Sfantul Ioan cel Nou

judetul Suceava, Bucovina

Ridicata pentru a face fata multimii credinciosilor ce veneau sa se inchine moastelor Sfantului Ioan cel Nou, Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava este o manastire cu obste de calugari, ce poa [citeste mai mult]

Manastire, Categoria: Religios
18 x Imagini
1 x Filme
UNESCO

Biserica de lemn Sfantul Nicolae

judetul Maramures, Maramures

Ridicata in anul 1643, Biserica de lemn Sfantul Nicolae din Budesti reprezinta exemplul elocvent de biserica tipica pentru zona Maramuresului. Reprezentativa in acest sens este structura acestui lacas [citeste mai mult]

Biserica, Categoria: Religios
9 x Imagini
0 x Filme
UNESCO

Cetatea Calnic

judetul Alba, Transilvania

Numele asezamantului este de origine slava, 'kal' sau 'kalinik' (=lut, lutos, ung. saros hely), fiind asumat initial de romani sau de unguri, de la care l-au preluat ulterior sasii. Numele sasesc al l [citeste mai mult]

Cetate, Categoria: Istoric
3 x Imagini
4 x Filme
UNESCO

Cetatea Gradetului

judetul Mehedinti, Oltenia

AdresaLoc. Topolnita,

Descriere

Cetatea Gradetului sau Cetatea de la Gradet este amplasata pe varful dealului Gradet, la intalnirea paraului Stilbita cu Topolnita, in directia nord-vest de orasul Drobeta-Turnu Severin, in actualul judet Mehedinti. Acest punct inalt permite o viziune extinsa asupra vaii Topolnitei si albiei paraului Clicevat, precum si a vechiului drumul ce strabatea imediata apropiere a dealului, facand legatura cu Dunarea.

Ruinele fortificatiei sunt atestate prima data de catre istoricul Cezar Bolliac in peregrinarile sale din anul 1869, publicand impresiile si teoriile sale intr-o lucrare ce dateaza chiar din acel an (Cezar Bolliac 'Excursiune arheologica in anul 1869', Bucuresti, 1869).

In acea lucrare, legandu-se de fortificatia de pe dealul Gradetului, autorul afirma ca avem de a face cu o fortificatie dacica. La baza teoriei sta numele dat de localnici, "Zidina dacilor", cat si similitudinile aparente, ca asezare si tip de zidire, cu fortificatiile dacice din Muntii Orastie, aflate in relativa apropiere. Vasile Dimitrescu, un istoric local, 20 de ani mai tarziu,  afirma ca localnicii mai numesc ruinele "Cetatea lui Mateias" si ca acolo, de mult, ar fi avut o lupta a romanilor si ungurilor impotriva tatarilor. Acestia, castigand lupta, au devastat cetatea si au asediat zona.

La inceputul secolului XX,  lucrand la strangerea materialului pentru impresionanta lucrare "Getica", istoricul Teohari Antonescu si arheologul Vasile Parvan viziteaza si ei ruinele spunand pentru prima oara ca ar fi vorba despre ruine medievale si nu dacice sau romane. Cetatea Gradetului se gaseste in doua dictionare geografice, unul din 1894, unde este descrisa ca fiind castru roman, iar al doilea din 1947, unde se afirma ca ar fi fost ctitorie a lui Matei Basarab.

Dupa 1945 au mai iesit cateva studii importante care prezinta Cetatea Gradetului ca fiind un punct fortificat medieval ce tinea de sistemul de aparare al Tarii Romanesti. Aceste studii au fost realizate cu ajutorul rapoartelor sapaturilor arheologice intreprinse la ruine. Printre cei care discuta problema sunt: Misu Davidescu, Gheorghe I. Cantacuzino si Valentin Salageanu (ultimii doi in contextul unor lucrari mai complexe ce trateaza sistemul de fortificatii medieval al Tarii Romanesti).

Primele sapaturi arheologice continue au fost realizate de prof. Alexandru Barcacila in perioada 1964-1965. Acestea au dezvaluit o fortificatie de forma unui poligon neregulat ce se intinde pe o suprafata de 25X40m, cu unele laturi rotunjite, cu o orientare nord-vest - sud-est, pliata pe forma dealului. Zidul de incinta, cu o grosime intre 2m si 2,50m, era ridicat din bolovani de sist sparti neregulat, prinsi cu mortar din var si nisip cu bobul mare. Poarta, situata pe latura sudica a cetatii, era incadrata de ziduri groase de 3m.

Pe latura nordica a cetatii era amplasat un turn semi-circular, cu doua etaje, utilizat, probabil, ca donjon in prima faza a constructiilor. In cetate a fost dezvelit un donjon circular, construit in centrul fortificatiei. Tehnica de constructie a acestuia este diferita fata de cea a zidurilor, fiind inaltat din blocuri de piatra cu rosturi mari intre ele. Aceasta deosebire a trimis la ideea ca cetatea a avut doua etape de folosire diferite in timp.

Despre istoricul fortificatiilor nu sunt prea multe de afirmat din lipsa aproape totala a surselor. Descoperirile de materiale arheologice sunt sarace insumand ceramica comuna, caracteristica secolelor al XIII-lea si al XIV-lea, multe mandibule de cal si doua piese de pinten, obiecte ce nu pot aduce prea multa lumina in aceasta problema, poate cel mult sa se presupuna ca garnizoana era asigurata de o trupa de cavalerie. Totusi s-a pornit ipoteza ca Cetatea Gradetului ar fi fost ridicata la inceputul secolului al XIII-lea de catre vreun feudal autohton (pe baza ceramicii specifice epocii), fiind devastata de invazie mongola din 1241.

Singura sursa scrisa a vremii care atesta Cetatea Gradetului este un document scris de banul de Severin, Nicolaus de Redwitz, datat 24 februarie 1430 care, inventariind sistemul de aparare al Banatului, aminteste fortificatia ca fiind mutata.

Ultimele postari

^ Top