Pe soseaua spre Dunavat, in punctul cunoscut sub numele de "Bataraia", denumire data de ucrainieni sau "Geneviz -Kaleh" adica Cetatea Genoveza, "Cetatea" sau "Cetatuia", la 2 km de satul Murighiol, intalnim ruinele cetatii Halmyris. Acoperisul construit pentru protectia basilicii poate fi vazut din drumul principal, pe partea stanga. Istoria cetatii Halmyris este relatata cu bucurie de paznicul Cetatii.

Primele mentionari asezarii umane de la Murighiol dateaza din mileniul I inainte de Hristos. Acestea amintesc de o antica asezare umana stabilita intr-un loc propice atat pentru hrana cat si pentru transport pe apa si resursele naturale ce existau in zona. Avand o pozitia buna, istoricul acestei zone este deosebit de bogat. Cum asezarea initiala se afla pe malul Dunarii, mai precis pe bratul sudic al Deltei, cel care este cunoscut in prezent ca Sfantu Gheorghe, erau indeplinite toate conditiile pentru un sat infloritor. De fapt intreaga zona ocupata acum de Comuna Murighiol, ocupa intreaga peninsula a Dunavatului, aflata intre bratul Sfantu Gheorghe, Delta Dunarii, Lacul Razelm si Dealurile Tulcei. Acesata zona avea sa fie cunoscuta mai tarziu, in antichitate ca extrema Scythiae Minoris,

Gratie mediului ambient, propice dezvoltarii cetatii Halmyris ce a dainuit timp de cel putin un mileniu, a fost caracterizat de-a lungul intregii perioade, de existenta spre nord a unui segment din bratul sudic al Deltei (Sfantu Gheorghe) si dincolo de aceasta a Deltei Dunarii, a Marii Negre spre est si sud si a ultimelor ramificatii ale Dealurilor Tulcei - Bestepe (Cinci Dealuri in lb turca), spre vest.

Asezarea s-a dezvoltat pe un platou stancos natural, la +2m deasupra nivelului Dunarii, cu o inclinatie de la sud la nord, care inainta in Dunare cu 90-100m fata de linia stancii native conturata spre vest. Stanca nativa, spre est de asezarea antica, descrie de asemnea un larg arc de cerc unindu-se cu terminatiile dealului Dunavat (64m). Spre SV se afla o serie de coline izolate care se unesc tarmurile, azi mlastinoase, ale lacului Razelm si care au fost denumite Dealul Cara Bair.

Incepand cu anul 1981 si gratie cercetarii arheologice au scos la iveala o puternica cetate romana intemeiata intr-o zona cu urme de locuire din sec. VI - V si IV/III - II/I a. Chr., care a cunoscut mai multe etape in evolutia sa:

• fortificatie romana de pamant (ultimul sfert al sec. I);
• castru de piatra - sediu al vexilatiei legiunilor I Italica si XI Claudia Pia Fidelis si statie a flotei Classis Flavia Moesica (inscriptiile descoperite la Poarta de Nord mentioneaza un vicus classicorum) - inceputul sec. II - al treilea sfert al sec. III p.Chr.;
• cetate romana tarzie - al treilea sfert al sec. III - primul sfert al sec. VII p.Chr.

Forma cetatii romano-bizantina este trapezoidala, cu o suprafata de cca 2 ha, cu 15 turnuri, trei porti si trei valuri de aparare. Principalele monumente dezvelite si, in parte, restaurate sunt: Edificiul nr. 1; Poarta de Nord; Poarta de Nord - Vest, Poarta de vest; Thermae-le; Basilica paleocrestina cu cripta martirica ce adapostea osemintele lui Epictet si Astion, crestini martirizati in cetate inperioada lui Diocletian (anul 290). Rezultatele expertizei antropologice demonstreaza faptele mentionate in cea mai veche culegere de acte martirice ("Faptele Sfintilor") scrisa de preotul olandez iezuit Jean Bolland (1596-1664).

Fiind reconditionate, ruinele, o parte a Portii de Nord precum si o parte a peretilor urmeaza refacuta si cripta Basilicii (dar nu se poate intra). Se pot vizita Thermaele, si zonele administrative. Structura peretilor ce conserva si azi dovada trecerii atator popoare peste Halmyris, diverse tipuri de constructie, materiale si tehnici folosite. Pe langa ce observam conteaza si ce simtim. Poti sa simti istoria, trecutul atat de indepartat si de incarcat al acestei asezari.