- Romguide.ro in presa scrisa si online !
- Romguide a incheiat un parteneriat exclusiv cu BCR Tenis Partener.
- Romania este prima in istorie care a castigat trei premii Pomme d’Or
- Elena Udrea a semnat un contract de finantare prin programul operational regional la Tulcea
- Strategia Europeana in Regiunea Dunarii - oportunitati pentru economiile regiunilor implicate
- MDRT sprijina dezvoltarea statiunilor turistice


2120 locatii
Obiective turistice
1-6 / 2120 »
Cetatea Sighisoara
Sighisoara, judetul MuresSighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale realizate in stilul gotic rural, dar si in stilurile renascentist si baroc, care sunt rezultatul unui efort constructiv aparut mai tarziu [citeste mai mult]
Manastirea Barsana
judetul Maramures, MaramuresManastirea "Soborul Sfintilor 12 Apostoli' din Barsana este o manastire de maici, situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, unde [citeste mai mult]
Manastirea Voronet
Gura Humorului, judetul SuceavaCtitorita de catre Stefan cel Mare, Biserica Manastirii Voronet cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie. Avand o ingeniozita [citeste mai mult]
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA)
Delta Dunarii, judetul TulceaOdata cu aderarea Romaniei la Conventia de la Ramsar in 1991, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA) a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor [citeste mai mult]
Manastirea Humor
Gura Humorului, judetul SuceavaSituata la o distanta de 5 - 6 km de Gura Humorului, Manastirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Aceasta a fost zidita in anul 1530 de catre Toader Bubuiog, [citeste mai mult]
Manastirea Hurezi (Horezu)
Horezu, judetul ValceaManastirea Hurezi este considerata cel mai maret si vast complex de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca, reprezentativ pentru stilul brancovenesc. Se localizeaza in nordul judetului Valce [citeste mai mult]
Homorodu de Sus
judetul Satu Mare, Maramures
Adresa | Loc. Homorodu de Sus, |
Descriere
Din punct de vedere administrativ, comuna este compusa din satele: Chilia (280 locuitori), Homorodu de Jos (366) , Homorodu de Mijloc (centrul comunei – 476), Homorodu de Sus (305), Necopoi (255) si Solduba (348).
Asezarea de la Homorodu de Sus– Ograda Borzului a fost cercetata intre anii 1966 – 1967de catre Tiberiu Bader, fiind descoperite asezari din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Cris) la Ograda Borzului si eneoliticul timpuriu (cultura Tiszapolgaa) la Lunca, fiind de remarcat numarul mare de figurine antropomorfe si de asemenea un altar din neoliticul timpuriu.
Primele mentiuni scrise despre cele trei Homoroade dateaza din secolele XIII-XIV, mai precis din 1273 (Homorodu de Jos si Homorodu de Sus) si 1394 (Homorodu de Mijloc). Pe parcursul evului mediu, Homoroadele au aceeasi istorie. Incepand din secolul al XV-lea, toate domeniile sunt dobandite de familia Karolyi, familie care a adus in sat colonisti din comitatul Pozsony. Zona fara perspective de dezvoltare agricola a facut ca cele 40 de familii aduse, sa nu se poate obisnui cu zona muntoasa. In acest sens acestia au parasit treptat localitatea. Locul lor a fost luat de o populatie germana din zona Baden, care a reusit sa transforme localitatea intr-o asezare prospera. O parte a populatiei germane a fost deportata in lagarele de munca din U.R.S.S., dupa cel de-al doilea razboi mondial, iar restul s-a intors in tara de origine.
Homorodu de Mijloc este satul natal al scriitoarei Otilia Marchis (1873-1951). Ea a trait o perioada indelungata la Paris, unde ii intalneste pe Rodin, Brancusi, Monet si a fost secretara personala a lui Anatole France. Cei care viziteaza aceasta localitate pot vizita: Biserica Romano-Catolica de la Homorodu de Jos, construita in 1808, marturie a numeroasei comunitati germane care a locuit odinioara in aceasta localitate; bisericile ortodoxe din Homorodu de Jos (datand din 1988), Homorodu de Mijloc (1910) si Homorodu de Sus (1885).