Situata la marginea Padurii Homoroade, comuna Homorodu de Sus este situata la 27 km de orasul Satu Mare, pe drumul judetean 130A, pe valea raului Homorod, la limita nordica a zonei Codru. Potrivit recensamantului din 2002, populatia totala a comunei este de 2030 de persoane care, cu exceptia a 20 de persoane, sunt de nationalitate romana. In 1941 existau in comuna 84 de evrei, din care marea majoritate au fost deportati in anul 1944.

Din punct de vedere administrativ, comuna este compusa din satele: Chilia (280 locuitori), Homorodu de Jos (366) , Homorodu de Mijloc (centrul comunei – 476), Homorodu de Sus (305), Necopoi (255) si Solduba (348).

Asezarea de la Homorodu de Sus– Ograda Borzului a fost cercetata intre anii 1966 – 1967de catre Tiberiu Bader, fiind descoperite asezari din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Cris) la Ograda Borzului si eneoliticul timpuriu (cultura Tiszapolgaa) la Lunca, fiind de remarcat numarul mare de figurine antropomorfe si de asemenea un altar din neoliticul timpuriu.

Primele mentiuni scrise despre cele trei Homoroade dateaza din secolele XIII-XIV, mai precis din 1273 (Homorodu de Jos si Homorodu de Sus) si 1394 (Homorodu de Mijloc). Pe parcursul evului mediu, Homoroadele au aceeasi istorie. Incepand din secolul al XV-lea, toate domeniile sunt dobandite de familia Karolyi, familie care a adus in sat colonisti din comitatul Pozsony. Zona fara perspective de dezvoltare agricola a facut ca cele 40 de familii aduse, sa nu se poate obisnui cu zona muntoasa. In acest sens acestia au parasit treptat localitatea. Locul lor a fost luat de o populatie germana din zona Baden, care a reusit sa transforme localitatea intr-o asezare prospera. O parte a populatiei germane a fost deportata in lagarele de munca din U.R.S.S., dupa cel de-al doilea razboi mondial, iar restul s-a intors in tara de origine.

Homorodu de Mijloc este satul natal al scriitoarei Otilia Marchis (1873-1951). Ea a trait o perioada indelungata la Paris, unde ii intalneste pe Rodin, Brancusi, Monet si a fost secretara personala a lui Anatole France. Cei care viziteaza aceasta localitate pot vizita: Biserica Romano-Catolica de la Homorodu de Jos, construita in 1808, marturie a numeroasei comunitati germane care a locuit odinioara in aceasta localitate; bisericile ortodoxe din Homorodu de Jos (datand din 1988), Homorodu de Mijloc (1910) si Homorodu de Sus (1885).