Situata la ingemanarea raurilor Buzau si Siret, pe directia Focsani si la 35 km de orasul Braila, se afla ruinele manastirii Maxineni. Aici in 1637 Matei Basarab a construit una dintre cele mai frumoase manastiri ale Tarii Romanesti, punct strategic militar de mare importanta in acele vremuri.

Voievodul a inaltat manastirea pe locul unei biserici de nuiele, fosta vatra a satului Maxineni, care urma sa joace un rol defensiva tarii. Acest rol de aparare, de avanpost confirma deosebita grosime a zidurilor sale, de aproape un metru si jumatate si a fundatiei de doi metri si jumatate.

La 1708, Domnitorul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu intervine pe langa Domnul Moldovei, Mihai Racovita pentru a autoriza egumenului sa taie cotul Siretului pentru a nu lasa “acea sfanta manastire sa se prapadeasca fiind cu multa cheltuiala�.

Au urmat apoi cutremurele din 1802 si 1856, guvernul a aprobat recladirea edificiului si a ordonat arhitectului Schatter sa cerceteze “daca trebuinta cerea sa cladeasca din nou expusa manastire sau daca se poate aduce in starea desavarsita, buna, prin reparatii�.

In 1916-1917, in apropierea manastirii s-au tinut batalii crancene iar zidurile groase ale manastirii s-au daramat la 17 februarie 1917, lovite de obuzele tunurilor si explozia depozitului de munitii aruncat in aer de armatele rusesti. Apoi a venit al doilea razboi mondial, cand manastirea ramane un loc pustiu, parasit de vietuitori.

Din 1976 incoace, Maxineni s-a transformat in loc al cercetarilor arheologice, realizate de un grup de arheologi de la Muzeul Judetean de Istorie Braila, condus de directorul Ionel Candea, care a stabilit ca aceasta ctitorie a avut, in afara de biserica, ziduri de incinta, casa egumeneasca, chilii si alte anexe importante din punct de vedere religios si strategic militar.