Situata in “Tara Lapusului", judetul Maramures, la cca. 50 km de orasul Baia Mare si 43 km de orasul Dej, in hotarul satului Rohia ce apartine orasului Targu Lapus, Manastirea "Sfanta Ana" - Rohia este un monument bisericesc si de arta religioasa, asezat intr-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de stejar. Manastirea reprezinta pentru toti cei ce cauta un loc de liniste si reconfortare sufleteasca, un loc deosebit de privilegiat.

Manastirea "Sfanta Ana" - Rohia a fost ctitorita de preotul ortodox roman Nicolae Gherman (1877-1959), paroh in satul de la poalele Dealului Viei - Rohia, in amintirea fiicei sale. Lucrarile pentru ridicarea bisericii au inceput in anul 1923 si s-au terminat dupa multe  greutati si sacrificii. Manastirea a fost sfintita abia in 1926, de catre vrednicul de pomenire episcopul Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit hramul manastirii.  Desi multa vreme, asezamantul a ramas la stadiul de schit, datorita accesului foarte greu, manastirea s-a putut dezvolta dupa 1965 si mai ales 1970, cand s-a introdus curentul electric si s-a amenajat drumul de acces. Gratie Ravnei cat si a unor stareti cu reala vocatie, au contribuit  la imbogatirea patrimoniul manastirii Rohia, patrimoniu care se compune din urmatoarele valori: “Casa de Stejar" (1965), “Casa Staretiei"(1969-1972), “Casa cu Paraclis" (1973-1975), “Casa Poetului" (1977-1979), “Altarul de vara" (1980-1983), “Poarta maramuresana" de la intrare in incinta manastirii (1988), “Casa Alba" (1988-1992), “Poarta din sat" (1999 - 2001), “Coltul maramuresan" compus dintr-o casa si o biserica de lemn (2001) s.a. Aceasta manastirea reprezinta un asezamant care pe parcursul a 70 de ani de existenta sute de mii de romani si-au gasit materializate nazuintele unitatii de neam si credinta. Actualmente, Manastirea “Sfanta Ana" - Rohia se afla sub obladuirea canonica a Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului.

Biblioteca contine un fond de peste 40.000 de volume: carti de cult, reviste teologice si laice, literatura teologica, literatura universala si romana, istorie, filozofie, lucrari juridice precum si alte domenii. Recent amenajata ca un mic muzeu, chilia in care a locuit Parintele Nicolae Steinhardt in perioada 1980 - 1989, ca monah al Manastirii Rohia, se pastreaza lucrurile personale ale acestuia: manuscrise, carti, icoane, tablouri, precum si mobilierul. In cadrul muzeul se gaseste o colectie de carte veche bisericeasca precum si o colectie de icoane pe lemn si pe sticla.

Altarul de vara, construit intre anii 1980-1983, este folosit pentru sfintele slujbe din Duminici si Sarbatori pe timp de vara. Aflata in Paraclisul de la demisolul bidericii noi, icoana Maicii Domnului a fost pictata de calugarul Nicanor din Sfantul Munte Athos. Sculptat de profesorul Ion Rucareanu intre anii 1975-1979 in lemn de stejar, Paraclisul “Izvorul Tamaduirii" din “Casa cu Paraclis" reprezinta o opera de arta de exceptie.

Manastirea "Sfanta Ana" – Rohia ofera pentru cateva zile, in spiritul traditiei de ospitalitate al asezamintelor monahale ortodoxe, gazduire pelerinilor care o cerceteaza. Pe langa posibilitatile de gazduire gratuite, manastirea ofera si gazduire cu plata. Aceasta poate pune la dispozitie, celor care viziteaza manastirea si doresc sa innopteze in cadrul ei, o casa de lemn cu specific maramuresean. Aceasta casa dispune de 6 camere cu doua paturi, pe trei nivele, avand la fiecare nivel o camera de baie.

Situata in “Tara Lapusului", Manastirea “Sfanta Ana" Rohia se gaseste la cca. 50 km de orasul Baia Mare si 43 km de orasul Dej, in hotarul satului Rohia, ce apartine administrativ de orasul Targu Lapus, in mijlocul unui codru de fag si stejar, pe coama unei coline ce poarta numele “Dealul viei", la o altitudine de aproximativ 500 m.

Nodul de legatura spre manastire este orasul Targu Lapus care se afla la o distanta de cca 9 km de manastire. La Targu Lapus se poate ajunge fie pe soseaua Baia Mare - Targu Lapus, fie pe soseaua Dej - Baia Mare pana in localitatea Galgau iar de acolo spre Targu Lapus. Se mai poate ajunge si pe soseaua Dej - Targu Lapus prin Magoaja, dar din localitatea Chiuiesti drumul este nemodernizat si nerecomandat. Statiile C. F. R. cu legatura spre manastire sunt Baia Mare, Dej si Galgau.