Manastirea Sihastria Putnei este situata la o distanta de 4 km de Manastirea Putna, in nordul Bucovinei, si reprezinta in prezent o oaza de liniste, odihna si pace intr-un cadru istoric ce te trimite de fiecare data in sec. XV. Deoarece nu exista date exacte care stabilesc ridicarea manastirii, manastirea are ca dovada istoricul Sihastriei Putna, scris de egumenul Sila (1753-1781) care afirma ca manastirea ar fi fost intemeiata in timpul domniei voievodului Stefan cel Mare si Sfant. Tot aici aflam si despre primul vietuitor al sihastriei, pe nume Atanasie, venit aici de la manastirea Putna.

In opinia unor istorici, nu numai calugari din Manastirea Putna s-au asezat in jurul cuviosului, ci, dupa 1470, cand Sfantul Daniil Sihastru s-a mutat la Voronet, unii dintre ucenicii sai au decis sa se stabileasca in zona, atrasi in principal de frumusetea imprejurimilor si de incarcatura spirituala deosebita a locului. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Sihastria Putnei se dezvolta constant in timpul egumenului Sila (1753-1781), originar din regiunea orasului Botosani.

El ctitoreste un nou lacas bisericesc, din piatra, sfintita in 1758 de episcopul Dosoftei Herescu de Radauti, pe care o infrumuseteaza cu toate cele necesare cultului. Sunt ridicate chilii si anexe, este aranjata incinta, in paralel cu vegherea asupra vietii duhovnicesti a monahilor din sihastrie.

Biserica a fost ridicata din piatra de rau, in forma de cruce, absidele fiind semicirculare la interior si poligonale in exterior. Fata de tripla impartire initiala (altar, naos si pronaos), acum s-a adaugat si pridvorul inchis. La limita dintre naos si altar se gasesc cele doua contraforturi masive, in dreptul carora sunt locuri pentru proscomidiar si diaconicon. Altarul este luminat de o fereastra ce se gaseste in ax, putin evazata la interior si ingustata la exterior. Cele doua ferestre prin care intra lumina in naos sunt la fel ca cea din altar, fiind dispuse in axul celor doua abside.

Forma pronaosului este aproape patrata, in partea superioara sfarsindu-se cu o bolta, dar fara turla, iar in partea nordica, o usa leaga turnul clopotnita de biserica. Doua incaperi etajate, reperate ca existente, cel putin cea de la parter, si la vechea constructie din sec. al XVIII-lea, servesc astazi drept camera pentru spovedanie si eclesiarhie.

Acoperisul bisericii este din tabla de zinc, realizat independent pe fiecare parte de biserica. Prin forma, acoperisul bisericii este specific majoritatii bisericilor moldovenesti din secolul al XVIII-lea, deasupra lui gasindu-se sapte cruci (trei pe abside, una pe turla, doua pe pronaos si una pe pridvor), carora se adauga cea de a opta de pe turnul clopotnita.

Pictura bisericii poarta amprenta lui Liviu Dumbrava din Gura Humorului, planul iconografic urmand erminia specifica bizantina. Exteriorul bisericii nu este pictat. Icoana hramului, Buna Vestire, este pictata la intrarea din biserica.