Manastirea Sinaia a fost ctitorita in secolul al XVII-lea şi reprezinta simbolul istoric al orasului Sinaia, reprezand primul edificiu ridicat pe acest teritoriu.

Ctitorul manastirii este Spatarul Mihail Cantacuzino, care, ajutat de mama sa Elena şi de sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte, ajungand astfel si la Muntele Sinai, unde a tinut rugaciuni la manastirea « Sfanta Ecaterina ». Impresionat de unicitatea biblica a asezamintelor vizitate, intemeiaza, la reintoarcerea in Tara Romaneasca, o frumoasa manastire pe care o numeste SINAIA, « in amintirea Sinaiei celei mari », manastire pe care o inchina Sfintei Fecioare Maria.

Inaltarea manastirii incepe in 1690 si este finalizata in anul 1695.
Datorita pozitiei sale strategice (situata pe valea Prahovei – ruta comerciala ce lega Bucurestiul de Brasov), manastirea va fi victima numeroaselor invazii otomane sau austriece.
Biserica veche, poarta hramul « Adormirea Maicii Domnului » si este reprezentanta a stilului arhitectonic specific epocii in Tara Romaneasca, stilul brancovenesc.

Exteriorul bisericii se prezinta sub forma de cruce latina -absidele in contur rectangular,lucru neobisnuit pentru acea epoca. Portalul intrarii in pronaos este sculptat in piatra, fiind reprezentati Moise si fratele sau, Arhiereul Aaron. Moise tine in maini tablele legii cu cele zece porunci, iar Aaron, toiagul infrunzit. La mijlocul portalului este pastrata stema familiei Cantacuzino, vulturul bicefal, ce tine in gheare semnele imperiale ale puterii: crucea si sceptrul.

Pictura din pridvor si pronaos (Pantocratorul) a fost conservata in mare parte in original si este opera lui Parvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al familie Cantacuzino.

Picturile cupolei din pridvor ilustreaza momente din viata Sfintei Ecaterina (ocrotitoarea Manastirii de la Muntele Sinai), a Sfantului Dumitru (ocrotitorul Tarii Romanesti) si a Sfantului Gheorghe (protectorul Moldovei si al militarilor).

Tabloul votiv il infatiseaza pe intemeietorul manastirii, Mihail Cantacuzino, inconjurat de optsprezece copii ( din care 12 adoptati), de prima sotie (Maria) si cea de a doua (Teodora), precum si de alti membri ai familiei Cantacuzino, la loc de frunte fiind fratele ctitorului, stolnicul Constantin Cantacuzino.

In interiorul bisericii sunt pictati cinci voievozi ai Tarii Romanesti, cu care ctitorul era inrudit: prin mama sa, Elena, se tragea din Radu Serban (1601-1611), Constantin Serban (1654-1658) si Neagoe Basarab (1512-1521); domnitorul Serban Cantacuzino (1679-1688) era fratele sau, iar Stefan Voda Cantacuzino (1713-1716) ii era nepot de frate.

Mihail Cantacuzino este cel care a fondat primul spital in Tara Romaneasca – Spitalul Coltea (Bucuresti), in incinta manastirii Coltea, ctitorita tot de el. Dintre ctitoriile lui Mihail Cantacuzino trebuie amintite: o biserica la Ramnicul Sarat, Schitul Titireciu din Oltenia si Biserica Fundenii Doamnei din Bucuresti.