English
Contact
Adauga la Favorite
Comunitate
Informatii turistice
Despre Romania
Acasa

2120 locatii

Obiective turistice

0  rezultate
 
Lista rezultatelor
 

« 7-12 / 2120 »

Manastirea Probota

judetul Suceava, Bucovina

Situata in localitatea Probota, din judetul Suceava, Manastirea Probota a fost ctitorita din ordinul domnului Moldovei Petru Rares. Numele acestei manastiri este de origine slava, si inseamna "fr [citeste mai mult]

Manastire, Categoria: Religios
24 x Imagini
1 x Filme
UNESCO

Biserica de lemn din Ieud Deal

judetul Maramures, Maramures

Construita de familia nobila locala din Balea la inceputul secolului XVII la Ieud, biserica batrana din deal este cu un secol mai veche decat biserica de lemn din ses. Biserica de lemn din Ieud Deal r [citeste mai mult]

Biserica, Categoria: Religios
10 x Imagini
0 x Filme
UNESCO

Ghelinta - frescele legendei Sf. Ladislau

Covasna, judetul Covasna

Construita in stil roman, cladirea veche a Bisericii Romano-Catolice din satul Ghelinta a fost largita in secolul al XV-lea, insa frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea in interiorul cla [citeste mai mult]

Biserica, Categoria: Religios
3 x Imagini
0 x Filme
UNESCO

Manastirea Sfantul Ioan cel Nou

judetul Suceava, Bucovina

Ridicata pentru a face fata multimii credinciosilor ce veneau sa se inchine moastelor Sfantului Ioan cel Nou, Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava este o manastire cu obste de calugari, ce poa [citeste mai mult]

Manastire, Categoria: Religios
18 x Imagini
1 x Filme
UNESCO

Biserica de lemn Sfantul Nicolae

judetul Maramures, Maramures

Ridicata in anul 1643, Biserica de lemn Sfantul Nicolae din Budesti reprezinta exemplul elocvent de biserica tipica pentru zona Maramuresului. Reprezentativa in acest sens este structura acestui lacas [citeste mai mult]

Biserica, Categoria: Religios
9 x Imagini
0 x Filme
UNESCO

Cetatea Calnic

judetul Alba, Transilvania

Numele asezamantului este de origine slava, 'kal' sau 'kalinik' (=lut, lutos, ung. saros hely), fiind asumat initial de romani sau de unguri, de la care l-au preluat ulterior sasii. Numele sasesc al l [citeste mai mult]

Cetate, Categoria: Istoric
3 x Imagini
4 x Filme
UNESCO

Manastirea de la Plaviceni

Rosiori de Vede, judetul Teleorman

Telefon0745 296684
AdresaLoc. Plopii-Slavitesti,
Emailinfo@manastireaplaviceni.ro

Descriere

Situata in sudul tarii, in arealul comunei Plopii Slavitesti din judetul Teleorman, Manastirea de la Plaviceni se gaseste la 33 km nord vest de Turnu Magurele si la 30km sud de Draganesti-Olt. Manastirea este asezata in lunca Oltului, intr-un cadru natural incantator, printre paduri impunatoare.

Din cauza parasirii ei dupa anii '50 si izolarii amplasamentului, manastirea a intrat intr-un lent, dar necrutator proces de deteriorare. Aflata actualmente intr-o avansata stare de degradare, arhitectura initiala se observa numai din resturile bisericii, ale zidurilor de incinta si turnului clopotnita, cat si din datele obtinute in urma sapaturilor arheologice realizate intre anii 1995-2000.

Constructia a fost finisata pe data de 2 mai 1648 pe mosiile si cu finantarea marelui vornic Dragomir Dobromirescul, fiul vestitului Dobromir, mare ban al Craiovei si a sotiei sale Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brancoveni, ruda cu voievodul Matei Basarab. Acest lacas de cult ctitorit de Dragomir vornicul a fost ridicat, conform sapaturile arheologice, peste o alta fundatie de biserica, probabil de lemn, cu absida altarului nedecrosata, datand din veacul al XVI-lea. Apartinand acestei prime faze, intr-unul din mormintele necropolei a fost gasita o moneda de argint, emisa de Maximilian al II-lea, imparatul romano-german, in anul 1573.

La moartea ctitorului, in 1652, manastirea trece in ingrijirea rudei sale Radu Cretulescu. Probabil la sfarsitul secolului XVII sau la inceputul celui urmator au fost intreprinse lucrari de refacere, fiind adaugate chiliile si anexa aflate pe zidul de sud al incintei.

In anul 1802 a fost un grav cutremur in urma caruia complexul este probabil daramat in intregime. Ulterior, in 1815, fresca este repictata si sunt executate cateva lucrari de restaurare, insa este desfiintata ca manastire caci, intr-un act din 15 ianuarie 1820, apare ca biserica de mir metoh al bisericii Kretzulescu din Bucuresti.

Au loc mai multe campanii de sapaturi arheologice, din 1995 pana in 2000 initiate de Muzeul Judetean Teleorman cu scopul de a pune la dispozitia proiectantului informatii privind planimetria constructiilor acum disparute, impreuna cu elemente de arhitectura de detaliu si ansamblu, semnificative pentru evidentierea etapei de construire a monumentului, nivelurile de calcare si relatiile cronologice dintre diferitele constructii ale ansamblului. Cu ocazia acestor campanii au fost intreprinse si lucrari de restaurare si reconsolidare. In anul 2002 aici se stabilesc cinci calugari in ideea de a reoganiza o viata monahala si a recladi monumentul pentru a-l reda posteritatii.

Este construita pe un plan treflat, specific arhitecturii manastiresti a epocii cand a fost ctitorita. Impunatoare si bine proportionata, are dimensiunile medii de 20,5 m lungime si 6,5 m latime in dreptul absidelor laterale. In pronaos au fost dezgropate trei morminte cu cripta, probabil apartinand ctirorilor. Zidul ce despartea naosul de pronaos este de masiv strapuns de o deschizatura. Pictura murala interioara, aflata si ea intr-o stare deplorabila, inca mai pastreaza portiuni din cea originala, atentia fiind atrasa de fresca votiva care, in urma studierii atente de catre specialisti, surprinde un adevarat album genealogic al familiei ctitorului. Pe exterior, lacasul de cult, era inconjurat de un brau de caramizi asezate in forma de dinti. Portalul intrarii se remarca printr-un ancadrament ornat cu o superba decoratie litica ce imita sculptura in lemn. Interesant este ca pridvorul, astazi disparut in intregime, pare a fi contemporan cu biserica, fapt neobisnuit pentru arhitectura acelei perioade.

Pe latura de vest a incintei, in exterior, se localizeaza ruinele staretiei. Forma constructiei este trapezoidala, avand, pe fatada estica, ce da inspre curtea interioara a manastirii, un volum care adapostea garliciul pivnitei si posibil un foisor caruia ii era alipita scara de acces la nivelul de locuit. Pivnita era compartimentata in doua nave lungi de stalpii de sustinere. In zona de sud a acesteia se pare ca ar fi existat si o a treia compartimentare cu ziduri pline. Chiliile au fost construite pe zidurile de nord si de sud, acestea din urma avand dimensiuni mai mari.

Ultimele postari

^ Top