Muzeul Mihai Eminescu reprezinta un adevarat templu eminescian, proiectat de catre arhitectul Virgil Onofrei. Edificiul a fost inaugurat cu ocazia centenarului mortii poetului, in 1989. Amintind de "turnul tezaurului" de la Putna, cele doua turnuri de la intrare sugereaza Dragostea (Veronica Micle) si Prietenia (Ion Creanga). Cateva elemente ale lumii eminesciene si-au gasit exprimarea arhitecturala in aceasta constructie.

Prin luminatorul boltit al holului principal se poate dialoga cu infinitul cerului instelat, iar sub el este situat un Zodiac incrustat in mozaicul pardoselii.  Edificiul este structurat pe mai multe nivele, care sunt concepute drept contacte cu opera si viata poetului Mihai Eminescu. Aici se parcurge un traseu initiatic, al unor experiente care au particularizat opera eminesciana si intalnim descifrarea unor metafore literare transpuse in motivele eminesciene prezente aici: "Lacul albastru"- bazinul dinspre care se aude un susur cristalin si zodiacul incrustat in mozaicul pardoselii.

La parter, este amenajata o expozitie documentara si una de arta plastica, dedicata poetului. Colectia documentara este alcatuita din editii ale creatiei eminesciene de la prima editie din anul 1884, pana la cele recente, precum si exegeze critice si traduceri ale poeziilor in diverse limbi straine. La etaj este organizata o expozitie memoriala ce expune obiecte si editii de carte rara.

In fiecare an, in ziua de 15 iunie, data disparitiei poetului, in perioada cand teii sunt in floare, parfumand dealul Copoului, muzeul organizeaza "Sarbatoarea Teiului", avand drept ax de desfasurare "Teiul lui Eminescu" situat in parcul Copou.