Muzeul de Istorie a fost deschis pentru vizitare in anul 1967, la 11 mai si este amplasat intr-o cladire ce dateaza din a doua jumatate a secolului al-XIX-lea. Cladirea este specifica stilului neoromanesc si a fost inaltata dupa planurile arhitectului Ion Mincu, pe beciuri cantacuzine de secol XVII.
Muzeul de Istorie gazduieste dovezi ale civilizatiei unui popor expuse printr-unul dintre cele mai folositoare mestesuguri- tiparul.

Muzeul prezinta evolutia scrisului, incepand cu aparitia sa si continuand cu inventarea tiparului cu litere mobile de catre Guteberg si raspandirea lui in Europa.
Muzeul este dovada eforturilor mesterilor tipografi si miniaturisti, care au inceput la Targoviste: Dimitrie Liubavici, Macarie, Coresi, Oprea Logofatul, Mitrofan Gregoras, Antim Ivireanu, Meletie Macedoneanu etc.

La Manastirea Dealu apar primele carti religioase, in limba slavona: Liturghier(1508), Octoih(1510), Evanghelier(1512).
In incinta muzeului apar marturii de la tipari din Targoviste si Brasov in limba slavona, Dimitrie Liubavici (Apostol 1547), o editie si pentru Moldova, Oprea logofatul si Coresi care tiparesc in limba slavona (Octoih slavonesc-1557, Triod penticostar-1558), dar si in limba romana (Intrebare crestineasca, Brasov-1559).

Prima sala a muzeului prezinta vizitatorului momente ale istoriei scrisului si materialelor de scris (inscriptii dacice scrijelite pe ceramica, morile de hartie), o harta a centrelor tipografice de pe teritoriul tarii, o alta a Europei incluzand orasele care au avut tiparnite, doua machete de prese tipografice din secolele XVII si XVIII.

O vitrina expune o placa de xilogravura si vignete de metal pentru decorarea paginilor de carte. In prima camera din stanga sunt ilustrate facsimilele manuscriselor romanesti si ale tipariturilor care dateaza din secolul al-XVI-lea.

In a doua sala sunt expuse replicile rarelor exemplare ale tipariturilor macariene si antice, calimari de brau si inele sigilare. In a doua camera vizitatorul poate admira tipariturile romanesti din secolul al-XVII-lea.

In vitrine pot fi observate in original: Evanghelia invatatoare (Govora-1642), Noul Testament de la Balgrad (Alba Iulia-1643), Cazania lui Varlaam (Iasi-1643), Biblia de la Bucuresti-1688, Indreptarea legii (Targoviste-1652) etc.

A treia sala a muzeului cuprinde tipariturile lui Antim Ivireanu in vremea domniei lui Constantin Brancoveanu, primele tiparituri cu caracter didactic din secolul al-XVIII-lea, grupate pe domenii.

In ultima sala se regasesc in original carti tiparite ce dateaza inca din prima jumatate a secolului al-XIX-lea si primele periodice romanesti: Albina romaneasca (Iasi-1829), Curierul romanesc (Bucuresti-1829), Gazeta de Transilvania (Brasov-1838) impreuna cu suplimentele lor literare.