Muzeul de istorie si etnografie Bicaz a fost infiintat in anul 1958. Din anul 1966, muzeul a functionat in cladirea fostului Teatru satesc "Ion Kalinderu". Expozitiei de baza ii sunt destinate trei spatii distincte: in primul este ilustrata istoria monografica a Vaii Bistritei, de-a lungul careia au vietuit, cu zeci de mii de ani in urma, numeroase comunitati paleolitice, asa cum indica statiunile de la Lutarie, Bistricioara, Dartu, Bofu Mare, Bofu Mic si Cetatica de pe Ceahlau. In eneolitic, triburile cucuteniene au patruns, asa cum stau marturie si exponatele din muzeu, catre Hangu, in sihastria muntilor.

Un inventar bogat descoperit la Hangu-Cetatuia si in alte asezari reflecta aspecte foarte interesante legate de vietuirea comunitatilor daco-carpice din secolele II-III d.Hr. Palatul Cnejilor este una din cele mai valoroase statiuni arheologice medievale din zona, dovedindu-se a fi o sursa de piese muzeistice de mare interes. In expozitie sunt expuse aspecte mai putin cunoscute legate de bisericile medievale de pe Valea Bistritei, participarea locuitorilor din zona la razboiul de independenta, intemeierea Domeniilor Coroanei Bicaz si Borca - care au avut un rol benefic asupra zonei - dar si participarea bicajenilor la razboiul de reintregire nationala.

In expozitie sunt de asemenea prezentate documente si marturii legate de sederea presedintelui Poloniei la Bicaz in anul 1939, precum si despre participarea locuitorilor din aceasta zona la cel de al doilea razboi mondial (campaniile din est si din vest). Acest spatiu se incheie cu documente si acte ce apartineau profesorului inginer, Dimitrie Leonida (1883-1965), cel care a proiectat barajul hidroenergetic de la Bicaz.

Cel de-al doilea spatiu ilustreaza o sinteza a evolutiei colectivitatilor umane relativ recente, de pe valea Bistritei, cat si elemente definitorii pentru etnografia din aceasta zona. Prin exponate sunt prezentate ocupatiile de baza ale locuitorilor: agricultura, vanatoarea, pescuitul, culesul fructelor de padure, albinaritul, pastoritul, lucrul la padure si plutaritul. De asemenea, atrag atentia mobilierul taranesc, elementele de port popular, cele ilustrand credinta, cat si obiceiurile de Craciun si Anul Nou, tesaturile. Materialul etnografic colectat aici a avut ca scop deslusirea universul vietii patriarhale din zona, specificul si varietatea ei. Al treilea sector al muzeului este amenajat pentru expozitiile temporare de arta plastica, istorie etc.

Programul de vizitare:
Zilnic: 9-17 (octombrie - martie); 10-18 (aprilie - septembrie). Luni: inchis.