Mogosoaia este atestata documentar inca din 24 aprilie 1598. In 1702, dupa ce cumpara mult teren in localitate, Constantin Brancoveanu decide construirea unei cladiri pentru fiul sau Stefan. Schitele acestei cladiri au fost luate dupa modelul altui palat construit de acesta la Potlogi.

Palatul Mogosoaia a avut stapani din descendenta familiei Brancoveanu pana la inceput secolului XIX, ultimul fiind Grigore ( 1767-1832).

In 1824 Grigore Brancoveanu adope pe Zoe, fiica lui Alexandru Mavrocordat, sotia lui Gheroghe Bibescu, viitor domn al tarii. Acesta se ocupa de refacerea palatului intre anii 1824-1848.

Dupa revolutia din 1848, Gheorghe Bibescu se stabileste in Franta, iar  palatul de la Mogosoaia  ramane in stapanirea fiului sau Nicolae (1830-1890) si a mamei acestuia Zoe, care continua cu lucrarile de renovare (1860-1880), apeland la serviciile unui arhitect francez. Aspectul exterior al palatului este schimbat printr-o serie de modificari. Nicolae Bibescu nu a stat in palat, construindu-si in imediata apropiere o locuinta noua, Vila Elchingen. Tot el a zidit in parc o capela, in care au fost inmormantati ultimii proprietari ai Mogosoaiei si rude d - ale lor.

Mosia Mogosoaia a fost cumparata in 1911, de la fiicele lui Nicolae Bibescu, de catre Martha si George Valentin Bibescu.

Devenita stapana la Mogosoaia, Martha Bibescu a inceput, in 1912, lucrarile de restaurare, apeland la o echipa de mesteri italieni, condusa de arhitectul venetian Domenico Rupolo. Astfel fatadele palatului primesc un aspect venetian, fiind placate cu caramida aparenta. Lucrarile de restaurare au fost terminate in 1925 de catre arhitectul George M. Cantacuzino, nepotul de sora al lui George Valentin Bibescu.

Pana in 1945, palatul Mogosoaia a reprezentat un punct de interes pentru numeroase personalitati straine si romane, de la diplomatii englezi, lord Thomson sau Reginald Hoare, la americanul Franklin Mott-Gunther, francezii Adrien Thierry si Jacques Truelle, elvetianul René de Weck la patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Tatarescu, Constantin Argetoianu, Grigore Gafencu, Nicolae Iorga, Pamfil Seicaru sau Mihail Sebastian.

De-a lungul celor 3 secole, palatul a fost martorul zbuciumatei istorii romane, un simbol al vietii mereu biruitoare. Dintre toate resedintele lui Constantin Brancoveanu, palatul Mogosoaia este cea mai bine pastrata cladire care a ajuns pana in prezent fara prea mari modificari, in structura sa putand fi admirate elementele de baza ale stilului brancovenesc.

In 1945 palatul Mogosoaia este declarat monument istoric. Pana in prezent s-au mai facut lucrari 1980 si dupa anul 2000.

Palatul Bracoveanu imbina armonios caracteristicile decorative valahe si bizantine cu trasaturile caracteristice renasterii italiene.

La subsolul palatului se gaseste o pivnita care are tavanul format din patru domuri semi-sferice dispuse in jurul unui stalp central. La parter se afla cateva camere cu aspect modest si alte spatii de locuit destinate servitorilor. La primul etaj se gasesc apartametele familiei princiare si holurile de receptie a oaspetilor de seama.

Scarile exterioare conduc din curtea principala intr-un balcon aparte plasat in mijlocul fatadei principale. Atat balconul cat si camerele de la primul etaj au fost initial impodobite cu stucatura orientala si picturi murale ce ii reprezinta pe membrii familiei princiare cat si numeroase scene istorice. Pe fatada care da inspre lac se afla o logie cu o arhitectura aparte cu trei arcade. Incrustratiile bogate imbima perfect stilul renascentist cu cel baroc