Palatul Cotroceni a fost ridicat intre anii 1893-1895 de catre arhitectul francez Paul Gottreau. La cladirea initiala s-au facut numeroase adaugiri in secolul al XX-lea in perioadele 1900-1910 si 1915-1925.

Palatul Cotroceni a ramas in istorie ca locul unde s-au luat cele mai importante decizii privind viitorul Romaniei: Consiliul de Coroana (14/17 august 1916) care a decis participarea Romaniei la primul razboi mondial. Totodata palatul a gazduit in decembrie 1918 delegatii din Transilvania, Bucovina si Basarabia care si-au exprimat dorinta de a adera la Unire.

La palat s-a semnat si pacea de la Buftea-Bucuresti in mai 1918. In 1939 aici a avut loc Consiliul de Coroana. Foarte des, palatul gazduia personalitati romanesti si straine.

Palatul Cotroceni a fost resedinta principilor mostenitori ai Regatului Romaniei, Ferdinand si Maria. La cerea reginei Maria, unele interioare ale palatului au fost schimbate de catre arhitectul Grigore Cerchez care a promovat in palat stilul neo-romanesc.

Palatul Cotroceni a fost supus unor ample lucrari de restructurare si reconditionare intre anii 1971-1986. Cu aceasta ocazie, spatii importante ale palatului au fost restaurate si unele interioare au fost modificate conform stilului resedintelor princiare europene din secolul al XIX-lea.
Datorita numeroaselor reconditionari, palatul a dobandit un interior cu elemente decorative de diverse stiluri.

Acest obiectiv turistic impresioneaza prin monumentalitate inca de la intrare. Scara impunatoare este incojurata de galerii largi reprezentative pentru stilul neo-baroc francez. Aceasta este similara celei din Opera Mare din Paris.

Printre cele mai reprezentative spatii ale Palatului Cotroceni, se regasesc : de Onoare, Marele Salon de Receptie, apartamentul in stil Neorenastere germana, Henric al II-lea, Luis al XV-lea, Luis al XVI-lea, Rococo, Empire, Biedermeier, Art Nouveau.

Colectia din cadrul muzeului cuprinde piese de arta decorativa brancoveneasca si post-brancoveneasca, in spatii medievale. Mentionam: cuhnia, trapeza, chilii, pivnitele caselor domnesti (secolul al XVII-lea), ancadramentul usii bisericii.

O atractie turistica este reprezentata de resedinta de la Cotroceni care inca mai pastreaza obiecte apartinand familiei princiare: mobilier apartinand familiei regale, textile de interior, tablouri. De asemenea, pot fi vazute pietrele de mormant ale Cantacuzinilor, obiecte de podoaba si funerare, monede, costumul Smarandei Cantacuzino. Muzeul cuprinde si un important fond de carte.
Dupa 1977, presedintele acelei vremii, Nicolae Ceausescu, a folosit palatul Cotroceni drept casa pentru oaspeti.

Incepand cu 1991, constructia a devenit resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei. Tot de atunci, Muzeul National Cotroceni a fost deschis pentru public.
In 1984 a fost demolata Manastirea Cotroceni, ctitorita de Serban Cantacuzino (1678 - 1688), cladire ce se afla in apropierea palatului.