Palatul Jean Mihail a fost construit intre anii 1899-1907, in conformitate cu planurile arhitectului francez, Paul Gottereau, la solicitarea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele timpuri. Palatul reprezinta o reala capodopera arhitecturala. Destinatia cladirii era de locuinta particulara. La ridicarea ei au fost folosite materiale de cea mai buna calitate.

Valoroasa stucatura, o parte aurita, oglinzile venetiene, luminatoarele, plafoanele pictate, coloanele, scarile din marmura de Carrara, candelabrele din cristal de Murano, peretii tapitati cu matase de Lyon, lambriurile, feroneria si altele, toate dadeau incaperilor un aer de eleganta si stil rafinat. Palatul Jean Mihail a fost acoperit cu ardezie si prevazut inca de la inceput cu instalatie electrica si incalzire centrala.

La sfarsitul anului 1907, Constantin Mihail s-a imbolnavit si a murit apoi, in 1908, fara a se bucura de frumusetea si confortul palatului. Fiul sau cel mare, Nicolae (1873-1918), a trait mai mult in Franta, unde si-a risipit partea sa de avere.

Asa ca, in palat a locuit fiul cel mic, Jean (1875-1936), insa fara sa profite de luxul acestuia; el a trait retras intr-o camaruta, care iarna era de cele mai multe ori neincalzita. Jean a continuat sa-si mareasca averea, mai ales ca intre timp a mostenit averea a doua rude, Elena Dumba si Maria Coloni, ajungand astfel unul dintre cei mai bogati oameni din tara, posibil cel mai bogat.

Se spune ca in anii crizei economice mondiale din 1928-1933, Jean Mihail a girat statul roman pentru o parte din imprumuturile pe care acesta le-a contractat in strainatate. A trecut in nefiinta in anul 1936 si, fiind ultimul reprezentant al familiei, intreaga avere - alcatuita din numeroase mosii, din care peste 80.000 ha teren arabil, zeci de imobile si terenuri pentru constructii in diverse orase, 30 milioane de lei in numerar, alte 950 de milioane in efecte si actiuni depuse la diferite banci din Romania, la care se adaugau numerarul si bijuteriile din casele de fier si din tezaurele imobilelor locuite de el la Craiova si la Bucuresti - a fost donata statului roman, cu conditia sa se intemeieze "Fundatia Jean Mihail".

Fundatia avea sarcina de a-i lichida averea, vanzand pamant taranilor in loturi mici, la preturi rezonabile, sa intemeieze scoli, camine culturale, biblioteci in sate, o scoala superioara de agricultura, o maternitate model, sa faca dota fetelor sarace etc.

Functionarii Fundatiei au avut insa salarii foarte mari si atributii vagi, asa ca nu s-au grabit sa aduca la indeplinire vointa testamentara a donatorului. Au urmat apoi timpuri tulburi, asa ca nimeni nu a mai avut in atentie Fundatia. Intre 24-31 octombrie 1943, palatul a adapostit marea expozitie "Saptamana Olteniei", in cadrul careia publicul a putut sa vada in voie, pentru prima data, acest palat care a stat inchis in timpul vietii lui Jean Mihail, cat si dupa moartea sa.