Parcul National Retezat se gaseste in Carpatii Meridionali si se intinde pe o suprafata de 54400 ha la o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m. Parcul National Retezat a fost infiintat in locul domeniului de vanatoare ce apartinea Casei Regale. Acesta se intindea pe o suprafata de 100 de km patrati si a fost transformat in parc national in anul 1935. In teritoriul parcului se afla aproximativ 40 de varfuri ce trec de 2200 m, in medie depasind 2350 m.

Pana in 1979, Parcul National Retezat a avut statut de arie naturala protejata de interes national si international, devenind din acel an Rezervatie a Biosferei. Infiintarea Parcului National Retezat a avut ca scop protejarea si mentinerea unor elemente naturale de mare valoare din punct de vedere floristic fizico-geografic, hidrologic, faunistic, geologic, speologic, paleotologic, pedologic si peisagistic.

Consiliul Europei a acordat Parcului National Retezat "Diploma de Excelenta pentru Arii Protejate“. Din 1999, parcul are administratie proprie, din 2004 a devenit membru al Fundatiei Pan Parks iar din 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reteaua ecologica europeana Natura 2000, in scopul de a proteja si conserva habitatele naturale a speciilor de plante si animale salbatice de interes comunitar.

Zona de protectie a parcului ocupa centrul masivului Retezat. Prima zona de protectie integrala are caracter stiintific (11466 ha), orice exploatare fiind interzisa (miniera, pasunat, pescuit, vanat, turism, camping, culegerea fructelor). In cea de-a doua zona pasunatul este permis 2 luni pe an iar septelul este restrans. Prima zona este accesata doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii, pe anumite itinerarii si teritorii.

Masivul Retezat are o structura geologica complexa, fiind format din roci cristaline si calcare. Altitudinile ce ating 2500 de m (Vf. Peleaga 2509 m) au dus la formarea a 18 ghetari. In afara ghetarilor de circ (Bucura, Custura, Judele) s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul), precum si cel mai mare numar de lacuri glaciare din tara. Masivul Retezat cuprinde aproximativ jumatate din lacurile glaciare din Romania. Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente in caldari, pe trepte de versanti, in complexe sau izolate si concentrarea lor intr-un singur masiv muntos a adus admiratie din partea turistilor si in special din partea oamenilor de stiinta.

Cel mai intins lac din relieful alpin romanesc este Bucura (2041 m), aflat la poalele Muntilor Retezat. Zona calcaroasa este marginita de culmile Dragasan, Albele, Scocul Mare. In acest perimetru se pot observa si fenomene carstice – vai seci, doline, avenul Piule, pesterile Dalma cu Brazi, Piatra Iorgovanului.

Parcul National Retezat gazduieste 1200 de specii vegetale. La poale se intind paduri de fag, carpen si mesteacan; in vai se gaseste arinul negru. Mojdreanul si teiul pot fi gasiti pe Valea Raului Mare. La peste 1000 m apare molidul, scorusul, artarul, mesteacanul, mai intai treptat in padurile de amestec, apoi rasinoasele compun un etaj propriu-zis pana la altitudini de 1800 – 1900 m.

Pana in prezent, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar Carpatilor, iar majoritatea se gasesc doar aici. Tot in Parcul National Retezat se gaseste cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un conifer din specia pinilor. Vegetatia subalpina este formata si din specii de iuniperete si jnepenisuri, smirdarul. In zonele calcaroase sunt remarcate argintica, orhideele – papucul doamnei, sangele voinicului, crinul, vulturica (34 de specii).

Fauna cuprinde specii precum cerbul, capra neagra, mistretul, caprioara, marmota, pisica salbatica, ursul, cocosul de munte, jderul, ierunca, vulturul sur, acvila de munte. In arealele calcaroase se intalneste si vipera. Lacurile si raurile sunt populate de pastravi. In parc sunt intreprinse cercetari de flora, vegetatie, fauna, agropastorale si cinegetice.

Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi ales ca unul dintre cele sapte minuni naturale ale lumii. Acest proiect a fost gandit de Fundatia New 7 Wonders, acelasi organism care a reusit, cu doi ani in urma, dupa o campanie similara, sa stabileasca cele 7 minuni ale lumii contemporane (obiective create de om).