Stravechi loc de pelerinaj al secuimii catolice si a ceangailor din Moldova, Biserica si Manastirea Franciscanilor din Sumuleu constituie inca din sec. al XV-lea pentru credinciosi un loc unde se adunau cu ocazia sarbatorilor Sfantei Maria.

Scrisoarea papei Eugeniu al IV-lea din 1444 este semnificativa in acest sens, in ea aratandu-se ca "intrucat multimea credinciosilor obisnuieste sa se adune pentru rugaciune si nu inceteaza sa vina aici" pentru a se ruga Sfantei Maria, indeamna locuitorii zonei sa ajute franciscanii la construirea bisericii.

Anul 1567 este un moment important al pelerinajului, cand principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a incercat sa supuna pe credinciosii din scaunele secuiesti Ciuc, Gheorgheni si Casin la religia unitariana. Adunati la Sumuleu, credinciosii, aflati sub conducerea preotului Istvan din Joseni au pornit spre Muntele Harghita pentru a se opune armatei principelui. Concomitent, cei ramasi la biserica - batranii, femeile, copii - s-au rugat Domnului si Sfantei Fecioare Maria sa-i ajute in apararea credintei.

Iesind victoriosi , barbatii si-au impodobit steagurile cu crengi de mesteacan si s-au intors la Sumuleu. Impreuna cu ceilalti s-au rugat Domnului si Sfantei Fecioare, exprimandu-si astfel recunostinta pentru obtinerea victoriei.

In fiecare an, in memoria acestui eveniment istoric, in sambata Rusaliilor, catolicii din Secuime si Moldova, dar si din alte parti, vin in pelerinaj la biserica Sfintei Fecioare Maria din Sumuleu-Ciuc. Parte din ritual sunt si inconjurarea bisericii si la coborare isi vor impodobi steagurile cu crengi de mesteacan. Din 1990, in fiecare an au venit sute de mii de pelerini la Sumuleu si au participat la marea procesiune religioasa.