Pestera Closani este alcatuita din doua galerii: Galeria Laboratoarelor si Galeria Matei Ghica si este amplasata la o altitudine de 440 m, are o lungime de 1100 m. Accesul in golul subteran este permis de o deschidere scunda, dar destul de larga, un adevarat muzeu natural, ale carui galerii adapostesc unul dintre cele mai uimitoare ansambluri create de apa in calcar, liliacul troglofil.

In Pestera Closani se gasesc peste 70 de specii de animale terestre si acvatice, majoritatea microscopice, folosite la diverse experimente. Cel mai cunoscut este liliacul trogofil.

Peretii galeriilor sunt acoperiti cu valuri de piatra care cad in cascade. Poteca serpuieste printre coloane, stalagmite si gururi cu marginile dantelate, pe sub un tavan impodobit cu o multime de stalactite albe sau colorate in tonuri de rosu. Peste tot se pot observa scurgeri parietale, transparente sau brazdate de dungi rosietice. Mai departe incepe zona lacurilor, aceasta este alcatuita din niste bazine, cu fundul acoperit de un strat de argila sau de calcit, cele mai multe dintre ele cu apa cristalina.

Ultimele bazine, de obicei seci, au marginile captusite cu braie de monocristale mari. Aceste bazine, impreuna cu aliniamentele de calcit alb-laptos, ornate cu bijuterii cristaline ce apar in cateva locuri pe pereti si tavan, ne implementeaza in ambianta Galeriei Ghica, unde monocristalele, helictitele si cristalictitele reprezinta elementul dominant. Acest paradis, in care pana si piatra infloreste, este un tezaur de splendoare, generat de cantitatea si varietatea impresionanta a concretiunilor pe care le adaposteste. Aici exista deasemenea si un tezaur biospeologic, prin numarul mare de fosile vii care o populeaza, si un laborator in care se fac cercetari.