Situata in Muntii Trascaului, Pestera Huda lui Papara este cea mai lunga, cea mai denivelata, cea mai dificila, cu cea mai mare cascada, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cea mai mare sala, cu cea mai inalta galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cele mai lungi si mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din Romania.

Pestera Huda lui Papara se gaseste in zona satului Sub Piatra, comuna Salciua, judetul Alba, in partea de nord-vest a Muntilor Trascaului, la obarsia paraului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Ariesului. Altitudinea acesteia este absoluta, 567 m. Si tot ea este cea mai lunga pestera din Muntii Trascaului. Accesul se face pe drumul national DN 75 Turda-Campeni, pana in localitatea Salciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal partial asfaltat, circa 5 km pana in catunul Sub Piatra. Pestera este o strapungere hidrologica a fisiei de calcare tithonice in extremitatea vestica a Masivului Bedeleu.

Intr-un bazin de colectare de 150 km², trei paraie (Ponor, Poieni si Seaca) isi unesc apele si se pierd in masivul de calcar la Vanatarile Ponorului. Cele trei paraie au fost candva tributare la paraul Rimet, dar au fost captate subteran, acum apartinand bazinului hidrografic Aries.

Intrarea, la altitudine absoluta de 567 m orientata N-NV este inalta de aproape 40 m si pare o despicatura artificiala in peretele de calcar, baza ingusta de 6 m fiind prinsa de un lac adanc de pana la 2 m. Avand o lungime de 50 m este, lacul este prima piedica in analizarea pesterii si este urmat imediat de Cascada Evantai, un bloc de piatra peste care aluneca intregul debit de apa al paraului si care trebuie escaladata. Urmeaza, la doar 18 m, o stanca infipta intre peretii galeriei.

Trecuta pe dedesubt aceasta este Inima de Piatra, care acceseaza baza Baricadei, o ingramadire de blocuri ce trebuie escaladate. Galeria se largeste in partea stanga si pe peretele inclinat se poate inainta mai usor. Inca puternica aici, lumina de afara se pierde in intuneric dupa inca doua lacuri ce se trec prin apa. Dupa acestea, urmeaza un gol imens de 56/92 m si o inaltime record de 102 m, Sala Mininilor. Ea adaposteste un depozit de 60 vagoane de chiropterit. Aici, ca si in restul pesterii, hiberneaza cele mai mari colonii de lilieci din Europa. Stalactite excentrice, anemolite lungi de pana la 8 m se gasesc pe tavanul acestei Sali. Revenind la galeria activa, in amonte, Baricada Mare se escaladeaza, dupa care galeria se ingusteaza si devine mai usor accesibila.

Din Sala Virgina incepe cel mai lung labirint fosil al pesterii, de peste 2 km. Privind din capatul galeriei La Lanturi spre Sala Virgina, in dreapta este un perete. In urma escaladarii acestuia, se patrunde intr-o galerie fosila superiora dar paralela cu prima galerie. Apoi se trece intr-un labirint de galerii ascendente, descendente, intersectate care conecteaza tavanul activului cu Sala Virgina sau Sala Tacerii. In punctul numit Groapa Leilior, se ating +102 m de la intrare, care insa nu este punctul cel mai inalt al pesterii. Sistemul fosil este explorat partial.

In Sala Tacerii se face dupa mai putin de 100 m, tot pe stanga, se intalneste bifurcatia ce duce in Sala Tacerii. Dupa bifurcatie urmeaza Sala Crucii cu Sifonul, care aproape tot timpul e deschis si daca nu e, se poate evita pe o galerie in stanga ce duce intr-un mic sistem fosil.

Fascinant este hornul care are baza in Sala Crucii pe care a fost intersectat cu o galerie fosila la 20 m inaltime. Privind in sus din acel punct nu se vede tavanul hornului. Revenim la galeria activa si dupa 100 m ajungem sub Cascada Gemanata. Aceasta poate fi trecuta la liber de un bun catarator. Aici este finalul pesterii, in Lumea Framantata. Temperatura aerului in coridorul principal este cuprinsa intre 10–11,5C, iar in Sala Minunilor de la 13C pana la peste 20C.