- Romguide.ro in presa scrisa si online !
- Romguide a incheiat un parteneriat exclusiv cu BCR Tenis Partener.
- Romania este prima in istorie care a castigat trei premii Pomme d’Or
- Elena Udrea a semnat un contract de finantare prin programul operational regional la Tulcea
- Strategia Europeana in Regiunea Dunarii - oportunitati pentru economiile regiunilor implicate
- MDRT sprijina dezvoltarea statiunilor turistice


2120 locatii
Obiective turistice
1-6 / 2120 »
Cetatea Sighisoara
Sighisoara, judetul MuresSighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale realizate in stilul gotic rural, dar si in stilurile renascentist si baroc, care sunt rezultatul unui efort constructiv aparut mai tarziu [citeste mai mult]
Manastirea Barsana
judetul Maramures, MaramuresManastirea "Soborul Sfintilor 12 Apostoli' din Barsana este o manastire de maici, situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, unde [citeste mai mult]
Manastirea Voronet
Gura Humorului, judetul SuceavaCtitorita de catre Stefan cel Mare, Biserica Manastirii Voronet cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie. Avand o ingeniozita [citeste mai mult]
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA)
Delta Dunarii, judetul TulceaOdata cu aderarea Romaniei la Conventia de la Ramsar in 1991, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA) a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor [citeste mai mult]
Manastirea Humor
Gura Humorului, judetul SuceavaSituata la o distanta de 5 - 6 km de Gura Humorului, Manastirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Aceasta a fost zidita in anul 1530 de catre Toader Bubuiog, [citeste mai mult]
Manastirea Hurezi (Horezu)
Horezu, judetul ValceaManastirea Hurezi este considerata cel mai maret si vast complex de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca, reprezentativ pentru stilul brancovenesc. Se localizeaza in nordul judetului Valce [citeste mai mult]
Pestera Vadul Crisului
judetul Bihor, Crisana
Adresa | Loc. Suncuius, |
Descriere
Se poate ajunge foarte usor la pestera si cu trenul, deoarece se afla la numai 300 m de halta Pestera, de pe linia de cale ferata Cluj-Napoca - Oradea. In imediata apropiere a pesterii se gaseste Cabana Pestera Vadu Crisului, care dispune de aproximativ 80 de locuri si bufet permanent, iar cele cateva poienite de pe malul Crisului ofera posibilitati modeste de campare. Intrarea in pestera se afla la o altitudine de 305 m, pe aceeasi terasa in stanca de pe malul stang al raului Cris, pe care este situata si cabana.
Pestera de la Vadu Crisului prezinta sectorul aval accesibil al unui drenaj subteran de 4,5 Km lungime aeriana care isi are originea pe platoul carstic de la Zece Hotare unde Valea Pestireului este captata in subteran prin Pestera Batranului. Ea este alcatuita dintr-o galerie unica lipsita de diverticule aproape in titalitate, a carei directie este stabilita de o puternica diaclaza. Din acest motiv galeria prezinta in cea mai mare parte a sa un aspect caracteristic, fiind oarecum ingusta, dar cu bolta ridicata uneori la peste 20 m. La 100 m departare de intrare apare un prim sifon impenetrabil dar accesul este asigurat de un nivel superior, fosil, care se termina in Sala Balconului, dupa un traseu de 150m. Doar in acest sector concretiunile si in special scurgerile parietale sunt mai numeroase, dar in cea mai mare parte sunt degradate din cauza indelungatei vizitari a pesterii in conditii precare de supraveghere a vizitatorilor.
Pe cei 80 de metri care urmeaza, dupa ce se coboara iarasi la nivelul cursului subteran, apa adanca a acestuia ocupa toata latimea galeriei, justificand denumirea de Iad pe care primii exploratori au dat-o acestei portiuni a pesterii, dupa ce s-au confruntat cu serioase dificultati de parcurgere. Ulterior, spatiul se deschide in Sala Mare, dupa care peisajul subteran ramane aproape neschimbat pana in dreptul celui de-al doilea sifon, cu plaje de pietris si argila insiruite alternativ pe cele doua maluri ale paraului.
Acest al doilea sifon, situat la 750 m de la intrare, devine penetrabil in perioade mai secetoase, permitand accesul in ultima portiune a pesterii, mai bogat concretionata si alcatuita din doua coridoare convergente, dintre care numai unul este ocupat de apele paraului. Punctul terminus este reprezentat de al treilea sifon, de data aceasta permanent inchis, a carui traversare necesita folosirea scafandrului autonom si care nu a fost pana acum depasit. Lungimea galeriei dintre intrare si acest punct este de l 000 m.