English
Contact
Adauga la Favorite
Comunitate
Informatii turistice
Despre Romania
Acasa

2120 locatii

Obiective turistice

0  rezultate
 
Lista rezultatelor
 

1-6 / 2120 »

Cetatea Sighisoara

Sighisoara, judetul Mures

Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale realizate in stilul gotic rural, dar si in stilurile renascentist si baroc, care sunt rezultatul unui efort constructiv aparut mai tarziu [citeste mai mult]

Cetate, Categoria: Istoric
8 x Imagini
2 x Filme
UNESCO

Manastirea Barsana

judetul Maramures, Maramures

Manastirea "Soborul Sfintilor 12 Apostoli' din Barsana este o manastire de maici, situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, unde [citeste mai mult]

Manastire, Categoria: Religios | Biserica, Categoria: Religios
21 x Imagini
6 x Filme
UNESCO

Manastirea Voronet

Gura Humorului, judetul Suceava

Ctitorita de catre Stefan cel Mare, Biserica Manastirii Voronet cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie. Avand o ingeniozita [citeste mai mult]

Manastire, Categoria: Religios
18 x Imagini
1 x Filme
UNESCO

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA)

Delta Dunarii, judetul Tulcea

Odata cu aderarea Romaniei la Conventia de la Ramsar in 1991, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA) a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor [citeste mai mult]

Parc, Categoria: Natura
12 x Imagini
0 x Filme
UNESCO

Manastirea Humor

Gura Humorului, judetul Suceava

Situata la o distanta de 5 - 6 km de Gura Humorului, Manastirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Aceasta a fost zidita in anul 1530 de catre Toader Bubuiog, [citeste mai mult]

Manastire, Categoria: Religios
7 x Imagini
2 x Filme
UNESCO

Manastirea Hurezi (Horezu)

Horezu, judetul Valcea

Manastirea Hurezi este considerata cel mai maret si vast complex de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca, reprezentativ pentru stilul brancovenesc. Se localizeaza in nordul judetului Valce [citeste mai mult]

Manastire, Categoria: Religios
9 x Imagini
1 x Filme
UNESCO

Piscul Crasani

judetul Ialomita, Muntenia

AdresaLoc. Crasani,

Descriere

Piscul Crasani alcatuieste, prin caracterul prapastios al laturilor sale, o adevarata si formidabila cetate naturala. Actualmente "Piscul" s-a prefacut, printr-o continua rupere si surpare, in trei platouri. In acest sens peste apa Ialomitei, se gaseste unul spre apus, altul in mijloc, mai mult o limba de pamint ce se coboara si se ingusteaza continuu si, in sfirsit, un al treilea spre rasarit, intins prelung si incovoiat in arc ce imbratiseaza pe celelalte.

Ioan Andriesescu descria, in 1924, dava getica de la Piscul Crasani, aflata pe botul terasei inalte a Ialomitei care despartea satele Crasanii de Jos si Copuzu (com. Balaciu, jud. Ialomita). Dimitrie Butculescu a realizat primele cercetari facute aici in 1870. Rezultatul acestora l-au sustinut pe Cezar Bolliac sa determine in premiera trasaturile culturii materiale dacice. Asezarea a intrat definitiv in atentia lumii stiintifice din cauza sapaturilor realizate in acest loc de Ioan Andriesescu in 1923. Vasile Parvan, consacra trei ani mai tarziu, acestei asezari un capitol intreg din monumentala sa sinteza Getica. Piscul Crasani devenea in acest sens o statiune pilot pentru intreaga lucrare a marelui istoric.

Piscul Crasani a fost locuit inca din epoca neolitica. Aici s-a dezvoltat o mare asezare apartinind culturii Boian, intarita si ea printr-un sant de aparare, descoperit la circa 30 m sud de santul getic. Din prima epoca a fierului sunt datate si alte urme de locuire. Asezarea getica propriu-zisa a aparut insa catre sfirsitul sec. IV i.e.n. sau inceputul celui urmator. Initial aceasta era o asezare modesta, nefortificata, dar ulterior s-a dezvoltat foarte mult datorita, pe de o parte, bogatiilor naturale ale locului (riu navigabil, peste, padure, pamant fertil) iar pe de alta parte pozitiei strategice favorabile. In cursul sec. II i.e.n., ea s-a transformat in centrul unei formatiuni tribale, facind parte, se pare, din marea federatie de triburi getice din centrul si estul Cimpiei Munteniei. In a doua jumatate a sec. II i.e.n., asezarea a fost intarita cu un sant de aparare, devenind astfel acropola pentru celelalte asezari care au aparut in imprejurimi.

Impresionanta cantitate de material arheologic recoltat prin sapaturi demonstreaza bogatia si varietatea ocupatiilor locuitorilor de aici. In afara de agricultura si cresterea animalelor, care ofereau atit principala sursa de hrana cit si produsele necesare schimbului, o mare dezvoltare o luasera mestesugurile, cele mai insemnate fiind olaritul si prelucrarea metalelor. Aici se realizeaza atit ceramica grosiera, de bucatarie, cit si ceramica fina, lucrata la roata, in forme traditionale sau imitate dupa vasele elenistice. Trebuie mentionate si cupele cu decor in relief, lucrate pe loc, cu motive originale, deosebite de cele din alte centre din Cimpia Munteniei. Dintre metale se prelucrau in special arama, bronzul si argintul, dupa cum o dovedesc atit obiectele de podoaba cit si uneltele gasite (daltite fine din bronz si fier, creuzete din lut ars pentru turnat metalul etc.)

Piscul Crasani reprezinta un important si puternic centru comerical unde se realizau importante tranzactii comerciale, atit cu neamurile geto-dace vecine, cit si cu lumea sud-dunareana, tracica si greco-romana. In acest sens amintim monedele descoperite in asezarile de la Crasani si Copuzu, monede getice locale sau sud-dunarene, ca si monede provenind din Thasos, Macedonia Prima, Dyrrhachium, Tomis si Imperiul roman, cit si produsele provenind din import (amfore de Thasos, Rhodos, Sinope, Cos, ceramica si sticlarie elenistica de lux, un candelabru italic din bronz cu trei brate, figurine elenistice din bronz si lut etc.). In ceea ce priveste monedele getice, ele sint din argint, de tipul Virteju-Bucuresti si Inotesti-Racoasa, apartinind uniunii de triburi getice din Cimpia Munteniei; li se adauga monede divizionare de tip Alexandru cel Mare-Filip III, batute de getii de la sud de Dunare. Deosebit de semnificativa pentru traficul care se facea de-a lungul Ialomitei si de aici pe Dunare, in Dobrogea si in cetatile de pe tarmul Marii Negre, este prezenta monedelor din bronz ale cetatii Tomis, databile la sfirsitul sec. II i.e.n.

In cursul secolului I i.e.n. se plaseaza sfirsitul existentei davei de la Crasani. Asezarile deschise si acropola au fost distruse de un incendiu puternic, dupa care locuirea a incetat definitiv.

Ultimele postari

^ Top