- Romguide.ro in presa scrisa si online !
- Romguide a incheiat un parteneriat exclusiv cu BCR Tenis Partener.
- Romania este prima in istorie care a castigat trei premii Pomme d’Or
- Elena Udrea a semnat un contract de finantare prin programul operational regional la Tulcea
- Strategia Europeana in Regiunea Dunarii - oportunitati pentru economiile regiunilor implicate
- MDRT sprijina dezvoltarea statiunilor turistice


2120 locatii
Obiective turistice
1-6 / 2120 »
Cetatea Sighisoara
Sighisoara, judetul MuresSighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale realizate in stilul gotic rural, dar si in stilurile renascentist si baroc, care sunt rezultatul unui efort constructiv aparut mai tarziu [citeste mai mult]
Manastirea Barsana
judetul Maramures, MaramuresManastirea "Soborul Sfintilor 12 Apostoli' din Barsana este o manastire de maici, situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, unde [citeste mai mult]
Manastirea Voronet
Gura Humorului, judetul SuceavaCtitorita de catre Stefan cel Mare, Biserica Manastirii Voronet cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie. Avand o ingeniozita [citeste mai mult]
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA)
Delta Dunarii, judetul TulceaOdata cu aderarea Romaniei la Conventia de la Ramsar in 1991, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA) a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor [citeste mai mult]
Manastirea Humor
Gura Humorului, judetul SuceavaSituata la o distanta de 5 - 6 km de Gura Humorului, Manastirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Aceasta a fost zidita in anul 1530 de catre Toader Bubuiog, [citeste mai mult]
Manastirea Hurezi (Horezu)
Horezu, judetul ValceaManastirea Hurezi este considerata cel mai maret si vast complex de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca, reprezentativ pentru stilul brancovenesc. Se localizeaza in nordul judetului Valce [citeste mai mult]
Poarta maramureseana
judetul Maramures, Maramures
Descriere
Portile muramuresene pot fi comparate cu veritabile “arcuri de triumf", pe sub care taranii treceau cu demnitate, mandri de originea lor nemeseasca. Acestea sunt in general construite pe trei stalpi si un “fruntar" (pragul de sus al portii) din lemn de stejar, avand “haizasul" (acoperisul) sindreluit.
Ansamblul de porti maramuresene sunt ramasitele unei realitati istorice mai aparte: in perioada feudala, din randul obstelor maramuresene s-a ridicat o clasa de cneji, care periodic isi alegea voievodul; puterea si privilegiile nobililor au fost atent fragmentate si distribuite unui numar din ce in ce mai mare de familii. Insa aceasta casta (de proportii obstesti) a rezistat secole de-a randul in fata incercarilor de lichidare a privilegiilor.
Nemesii erau cei care aveau privilegiul sa-si ridice porti inalte in fata gospodariilor, in timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decat la vranite (confectionate din pari montati paralel pe o rama dreptunghiulara si cu o diagonala, pentru a-i fixa, si care se deschidea intr-o parte). Acest aspect ilustreaza tendinta, pastrata pana astazi, de a categorisi statutul gospodarilor dupa porti. Actualmente, in momentul in cand intrebi de vreun satean de-al lor, oamenii batrani iti indica “poarta" de la casa unde locuieste respectivul, formularea indicand cinstirea pe care i-o acordau (scria in 1977, Francisc Nistor). Acest aspect indica un atasament al localnicilor fata de aceste valoroase constructii, cu radacini profunde in traditiile de cultura si arta, cat si in istoria social-politica a Maramuresului.
Actul de trecere pe sub pragul portii, constructia in sine si incizarea motivelor, suportau fiecare un ritual aparte, pe baza unor credinte profunde, cu conotatii mai degraba mitice. Pentru a indeparta din jurul gospodariei orice nenorociri si toate “ceasurile rele", taierea stejarului trebuia sa coincida cu o perioada de nopti cu luna plina. In virtutea credintei ca lemnul va fi aducator de noroc, transportul lemnului din padure trebuia sa se faca intr-una din zilele lucratoare “de dulce" (marti, joi sau sambata). Ca sa nu se apropie ciuma, sub stalpul care leaga pragul se puneau “bani, agheasma si tamaie. Iar pentru apararea averii si a casei, pe stalpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare.
Substratul magic regasit in motivele sculptate, ne permit sa realizam o incursiune intr-un univers mitologic, antecrestin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variatiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate avand la origine un ancestral cult solar apoi pomul vietii (simbolul vietii fara de moarte si al rodniciei nesfarsite), motivul sarpelui (pazitorul gospodariei), chipul omenesc, pasarile, dintele de lup, bradul etc.
Purificarea mentala de relele lumii prin trecerea pe sub haizasul portii devenea aproape un act ceremonial. Astfel cel care trecea pragul portilor intra curat in universul casnic al gospodariei si familiei. Trecerea pe sub o poarta, mai mult sau mai putin grandioasa, reprezinta in toate culturile traditionale, o transformare (de suprafata ori structurala, fizica sau virtuala).