Odata cu aderarea Romaniei la Conventia de la Ramsar in 1991, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA) a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa. Tinand cont de insemnatatea patrimoniului universal al Deltei Dunarii, respectiv a rezervatiei biosferei, aceasta se gaseste incepand cu anul 1990 in lista Patrimoniului Mondial Cultural si natural (mai mult de jumatate din suprafata).

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA), in limitele stabilite, se intinde pe o suprafata de 580.000 ha, incluzand in afara de Delta propriu-zisa complexul lacustru Razim-Sinoe, apele marine costiere pana la izobata nearanjata de 20 m, lunca Dunarii, asezata intre Isaccea si Tulcea, albia Dunarii dintre Cotul Pisicii si Cetatea Chiliei, pana la teritoriul Ucrainei. In interiorul limitelor, rezervatia biosferei este structurata astfel: 18 arii strict protejate, cu o suprafata de 50.600 ha, arii economice (inclusiv localitatile), arii tampon, cu 223.000 ha si arii de reconstructie ecologica cu 306.100 ha.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA) mai inglobeaza atat complexul lacustru Razim-Sinoe cat si obiectivele turistice. Peisajul acestei regiuni, impreuna cu potentialul heliomarin al plajelor marine de la Sfantu Gheorghe, Sulina si Gura Portitei va fi exploatat si in scopuri turistice, chiar in situatia constituirii biosferei. Astfel, in afara de traseele majore (bratele Dunarii si cateva canale principale) utile pentru legatura cu asezarile umane si pentru valorificarea economica a resurselor naturale si a obiectivelor silvicole, piscicole si agricole, vor exista atat arii de agrement cat si trasee turistice pentru excursii.

Pentru locuitorii Deltei Dunarii, una din conditiile fundamentale ale existentei a fost si este in continuare ocrotirea asezarilor din punct de vedere al viiturilor. De asemenea, o alta conditie este reprezentata de garantarea celor necesare traiului, tinand cont de resursele pe care le pune la dispozitie zona si de solutiile care pot asigura evitarea izolarii.

Primele asezari ale rusilor-lipoveni (reprezentand majoritatea populatiei din regiune) au fost formate pe malul lagunei Razim-Sinoe, principala activitate de aici fiind pescuitul, acestea fiind in acelasi timp si protejate de navalirea periodica a apei pe podisul Dobrogei.

Municipiul Tulcea, resedinta de judet (cu 100.000 de locuitori), este cel mai important centru economic-social al regiunii, fiind atestat arheologic pe situl castrului geto-dacic Aegissus inca din sec. VIII i.e.n..

Incepand cu 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA) este inclusa in patrimoniul mondial UNESCO.