- Romguide.ro in presa scrisa si online !
- Romguide a incheiat un parteneriat exclusiv cu BCR Tenis Partener.
- Romania este prima in istorie care a castigat trei premii Pomme d’Or
- Elena Udrea a semnat un contract de finantare prin programul operational regional la Tulcea
- Strategia Europeana in Regiunea Dunarii - oportunitati pentru economiile regiunilor implicate
- MDRT sprijina dezvoltarea statiunilor turistice


2120 locatii
Obiective turistice
1-6 / 2120 »
Cetatea Sighisoara
Sighisoara, judetul MuresSighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale realizate in stilul gotic rural, dar si in stilurile renascentist si baroc, care sunt rezultatul unui efort constructiv aparut mai tarziu [citeste mai mult]
Manastirea Barsana
judetul Maramures, MaramuresManastirea "Soborul Sfintilor 12 Apostoli' din Barsana este o manastire de maici, situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, unde [citeste mai mult]
Manastirea Voronet
Gura Humorului, judetul SuceavaCtitorita de catre Stefan cel Mare, Biserica Manastirii Voronet cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie. Avand o ingeniozita [citeste mai mult]
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA)
Delta Dunarii, judetul TulceaOdata cu aderarea Romaniei la Conventia de la Ramsar in 1991, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (DDBRA) a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor [citeste mai mult]
Manastirea Humor
Gura Humorului, judetul SuceavaSituata la o distanta de 5 - 6 km de Gura Humorului, Manastirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Aceasta a fost zidita in anul 1530 de catre Toader Bubuiog, [citeste mai mult]
Manastirea Hurezi (Horezu)
Horezu, judetul ValceaManastirea Hurezi este considerata cel mai maret si vast complex de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca, reprezentativ pentru stilul brancovenesc. Se localizeaza in nordul judetului Valce [citeste mai mult]
Salina Turda
Turda, judetul Cluj
Adresa | Salinelor, 54A |
Descriere
Zacamintele de sare din Ardeal s-au format cu 13,5 milioane de ani in urma, intr-o mare cu adancime mica, unde era un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se intinde peste tot in subsolul Transilvaniei, cu o grosime de circa 400 metri. Au fost exploatate sistematic in decursul timpului la Ocna Dej, Cojocna, Turda, Ocna Mures, Ocna Sibiului si Praid.
Straturile groase de sedimente ce s-au depus apoi deasupra, cu o greutate foarte mare stratul maleabil de sare, care a cautat zone mai slabe ale scoartei terestre la marginea Transilvaniei, unde a iesit sub forma unor ciuperci cu inaltimi de peste 1.000 metri, ajungand chiar si pana la suprafata pamantului. La Turda ciuperca de sare are o inaltime de aproximativ 1200 metri.
Exista dovezi arheologice sigure privind exploatarea sarii la Durgau-Turda, din perioada preromana (50 i.C.-106 d.C.). Sarea la Durgau a fost exploatata de catre romani (106-274 d.C.) in camere piramidale de 17-34 metri adancime si 10-12 metri in latime.
Romanii au mai exploatat si masivul de sare invecinat masivului de sare de la Durgau, de la Baile Romane (in zona actualului strand).
Primul document cunoscut pana in prezent cu referire la sarea de la Turda, este cel emis de catre cancelaria maghiara in anul 1075, in care este mentionata vama ocnelor de sare de la Turda .
Acest punct de vama se afla in apropierea fostului pod roman (folosit pe tot timpul Evului Mediu, pana la sfarsitul secolului XVIII), pe locul asezarii fortificate de mai tarziu denumita Szentmiklos (Sf. Nicolae).
In secolele XV-XVII, au fost deschise la Durgau un numar de 4 ocne subterane, in timpul stapanirii maghiarilor a Salinei de la Turda:
Mina Horizont (sinonim Nagydorgo = Durgaul Mare),
Mina Katalin,
Mina Felso-Akna (sinonime, in ordine cronologica: Obere Grube = Ocna de Sus si Karoline = Carolina) si
Mina Iosif (Joseph).
In secolele XVII-XIX, au fost deschise la Durgau un numar de 5 ocne subterane, in timpul dominatiei austriece a Salinei de la Turda: Mina Anton (probabil denumita asa dupa Sf.Anton), Mina Tereza (Maria Theresia), Mina Cojocneana (Kolozser), Mina Rudolf (Rudolph, redenumita in 1889, dupa sinuciderea printului austriac Rudolph, in Mina Nicolae, dupa care a reluat vechiul nume Rudolph) si Mina Ghizela (Gisela).
In 1690, au fost incepute lucrarile de deschidere a Minei Tereza, in forma de clopot. Apoi au urmat alte 2 ocne de sare in forma de clopot (Anton si Cojocneana), apoi 2 ocne cu profil modern trapezoidal (Rudolf si Ghizela).
Exploatarea sarii din Salina Turda a fost oprita definitiv in 1932, din cauza cantitatii mici si a calitatii primitive a dotarii tehnice, a randamentului scazut si a concurentei altor saline din Ardeal.
Salina Turda s-a deschis din nou in anul 1992 (in scop turistic si curativ) si se poate vizita pe tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Tereza, Iosif, si Rudolf.
Aici se afla inca utilajele medievale bine conservate din mina (unice in Europa), precum: fieraria, moara de sare si crivacul. De asemenea, se pot vedea Altarul, cioplit in peretele de sare si Scara Bogatilor, o scara lucrata filigranat in lemn.