Sarmizegetusa Regia (cea regeasca), vechea capitala a Daciei preromane, se situeaza in satul Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara. Denumirea Sarmizegetusa este atestata in inscriptiile antice si la autorii antici (pana in sec. al VII-lea) si in alte variante (cu inscriptionare in elina si latina): Zarmizeghethousa, Sarmireg, Sarmizge, (colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege etc.

Este posibil ca denumirea sa fie de origine dacica, dar a fost mentinut doar in variate forme fonetice ale limbilor greaca si latina. Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia face parte din monumentele patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Cetatea de pe Dealul Gradistei este cel mai mare edificiu dac. Situata pe varful unei stanci, la 1.200 de metri inaltime, fortareata a fost punctul strategic al apararii dace din Muntii Orastiei, si cuprindea sase citadele. Fortareata, cu o forma de patrulater alcatuit din blocuri mari de piatra (murus dacicus), a fost ridicata pe cinci terase, care se intindeau pe o suprafata de aproximativ 30.000 mp.

Cetatea avea deasemenea in incinta sa o zona sacra. Printre cele mai valoroase si mari sanctuare circulare dacice se afla si Calendarul Circular. Zidul cetatii avea 3 m grosime si o inaltime de aproximativ 4 - 5 m in momentul terminarii constructiei lui. Deoarece zidul care delimiteaza o suprafata de circa 3 ha este ridicat in asa fel incat respecta marginile inaltimii, cetatea are o infatisare mai ciudata, de hexagon cu laturile inegale.

In preajma, spre vest, se intindea, pe o suprafata de 3 km, un asezamant civil, in care se observa foarte multe locuinte, ateliere, magazii, hambare, rezervoare de apa. La 100 de metri spre est, in dreptul portii cetatii, din acelasi punct cardinal, se gasesc sanctuarele, de diferite forme si marimi. Sanctuarele erau amplasate pe o terasa, care facea legatura cu poarta amintita anterior printr-un drum pavat.

Exista doar doua sanctuare circulare. Se detaseaza si pavajul de andezit in forma de soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, gasite la Gradistea Muncelului au forme si dimensiuni diferite. Impresioneaza un vas cu o inscriptie cu litere ale alfabetului latin, "DECEBALVS PER SCORILO", niste blocuri de calcar cu litere grecesti si monedele din aur cu inscrisul "KOSON".

Civilii locuiau in apropierea fortaretei, pe terasele construite la poalele muntelui. Nobilimea dacica avea apa in rezidentele lor, adusa prin tevi ceramice. Dovezile arheologice gasite la sit demonstreaza ca societatea dacica avea un standard inalt de viata.
Capitala Daciei a atins apogeul sub conducerea lui Decebal, regele dac invins de Imperiul Roman dupa doua razboaie (101-102 si 105-106), (conform ultimelor descoperiri, in anul 107 ar fi avut loc ultima batalie, in zona podisului Transilvaniei), condusa de imparatul Traian.

Dupa infrangerea dacilor, cuceritorii au adus o garnizoana militara la cetatea si au inceput sa darame cetatea. Noua capitala romana,Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost ridicata la o distanta de 40 km de Sarmizegetusa Regia.
Imparatul Hadrian, dorea ca noua capitala ridicata de Traian sa fie vazuta ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a si adaugat numele de Sarmizegetusa. Astazi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se afla comuna Sarmizegetusa.