Statuia Independentei reprezinta un monument istoric ridicat in cinstea eroilor patriei. La propunerea generalului I. Rascu, in anul 1907 s-a format un comitet care avea ca scop, ridicarea in Focsani a unui monument in onoarea putnenilor cazuti in Razboiul de Independenta, prin subscriptie publica. Putnenii au servit cauza Independentei sub drapelul Regimentului 10 Dorobanti, ce avea garnizoana la Focsani. Nume ca G. Sontu, Leon Cracalia s-au acoperit de glorie la Grivita, mergand in linia intai de atac in ziua asaltului, pe 30 august 1877. Se cuvenea ca bravii ostasi sa fie cinstiti si de orasul Focsani, prin ridicarea unui monument care sa aminteasca faptele lor de vitejie.

Initiativa reconstruirii monumentului a apartinut generalului Gh. Macarovici, care a demarat strangerea fondurilor necesare. Proiectul monumentului a fost stabilit de generalii I. Rascu si Zamfir Gheorghiu, iar pentru executarea monumentului s-au tinut tratative cu sculptorul Oscar Spathe. Monumentul este alcatuit dintr-un grup alegoric de bronz, asezat pe un soclu de piatra, cu un basorelief si o placheta de bronz. Grupul alegoric infatiseaza un dorobant in plin atac si o femeie in picioare langa dorobant, reprezentand Romania, tinand in mana stanga un steag, iar cu dreapta aratand "calea izbanzii si a gloriei".

Neintelegerile in  legatura cu locul de amplasare si intarzierea sculptorului Oscar Spathe au facut ca monumentul sa nu fie terminat la timp; in cele din urma s-a optat pentru un loc central, in fata Tribunalului, unde in luna iunie a anului 1916 a avut loc dezvelirea monumentului in prezenta generalilor Macarovici si Rascu, precum si in prezenta altor personalitati ale timpului.

Statuia Independentei va povesti pe vecie "Sacrificiul de sange facut de fiii Putnei pentru independenta tarii si care, prin puterea exemplului va sadi in inimile generatiilor viitoare mari si frumoase virtuti patriotice".