English
Contact
Adauga la Favorite
Comunitate
Informatii turistice
Despre Romania
Acasa

Despre Romania

Romania

Romania este o tara situata in sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunarii, la nord de peninsula Balcanica si la tarmul nord-vestic al Marii Negre. Pe teritoriul ei este situata aproape toata suprafata Deltei Dunarii si partea sudica si centrala a Muntilor Carpati. Se invecineaza cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord si Republica Moldova la est, iar tarmul Marii Negre se gaseste la sud-est.

De-a lungul istoriei, diferite portiuni ale teritoriul de astazi al Romaniei au fost in componenta sau sub administratia Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman sau a celui Austriac.

Ca stat suveran, Romania a aparut in 1859 prin unirea dintre Tara Romaneasca si Moldova condusa de Alexandru Ioan Cuza si a fost recunoscuta independenta 19 ani mai tarziu. In 1918, Romaniei i s-au alipit Transilvania, Bucovina si Basarabia, insa Romania Mare a fost distrusa la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial, atunci cand U.R.S.S. a ocupat Basarabia si Bucovina de nord, iar Romania a semnat Pactul de la Varsovia. La momentul destramarii Uniunii Sovietice si a inlaturarii regimului comunist instalat in Romania (1989), tara a initiat o serie de reforme economice si politice. Dupa un deceniu de probleme economice, Romania a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unica de impozitare, in 2005) si a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Romania este o republica semi-prezidentiala. Este a noua tara dupa suprafata teritoriului (238 391 kmp) si a saptea dupa numarul populatiei (peste 22 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala tarii, Bucuresti, este si cel mai mare oras al ei si al saselea oras din UE dupa populatie (1,9 milioane locuitori). In 2007, orasul Sibiu a fost ales Capitala Europeana a Culturii.
Romania este membru al NATO (din 29 martie 2004), al Uniunii Latine, al Francofoniei si al OSCE.

Etimologie

Numele de "Romania" provine de la :roman", cuvant derivat din latinescul "romanus" ("roman"). Faptul ca romanii se denumesc folosind un cuvant derivat din "romanus" este mentionat incepand cu secolul al XVI-lea de catre multi autori, printre care umanistii italieni care au calatorit in Transilvania, Moldova si Valahia.
Cel mai vechi document existent, scris in limba romana este o scrisoare din 1521 (cunoscuta sub numele de "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung") care il anunta pe primarul Brasovului, Johannes Benkner, despre pregatirile unui atac iminent al turcilor asupra Transilvaniei. Acest document este, de asemenea, cel mai vechi in care apare denumirea de "Tara Rumaneasca".
In antichitatea tarzie, Imperiul Roman era denumit in mod frecvent "Romania" in limba latina. Unii istorici afirma ca Imperiul Bizantin medieval ar trebui sa fie numit "Romania", propunere neacceptata insa. Numele "Romania" este utilizat de asemenea pentru a desemna ansamblul tarilor europene latine, vorbitoare de limbi romanice.
Pana in secolul al XIX-lea a predominat pentru spatiul dintre Nistru si Tisa denumirea de "Rumania" in loc de "Romania", precum si endonimul de "rumani" in loc de "romani". Din termenul "ruman" s-a format la finele secolului al XVIII-lea exonimul modern al poporului roman si al statului roman in cazul principalelor limbi europene: "Rumanen/Rumanien" (germana), "Roumains/Roumanie" (franceza), "Rumanians/Rumania" (denumirea invechita din engleza), "Rumuni/Rumunija" (in sarba; totusi, in cazul romanilor timoceni s-a pastrat exominul de "vlahi" pana in ziua de azi, chiar daca ei se autodefinesc in limba materna drept "rumani") etc. In trecut, toti romanii erau numiti de catre straini drept "vlahi".

Istorie

Se considera ca triburile creatoare ale culturii bronzului pe teritoriul Romaniei apartin grupului indo-european al tracilor. Strabon in "Geografia" mentiona ca getii aveau aceeasi limba cu tracii, iar dacii aceeasi limba cu getii. Din marea semintie a tracilor, s-au individualizat la nordul Dunarii, in epoca fierului, geto-dacii.

Sub stapanirea lui Burebista s-a format primul stat centralizat care ameninta si interesele regionale ale Imperiului Roman. Iulius Cezar a planuit o campanie impotriva dacilor, dar a fost asasinat in 44 i.Hr. Cateva luni mai tarziu, Burebista a avut parte de aceeasi soarta, fiind asasinat de unul dintre slujitorii sai.

Dupa moartea lui Burebista, statul geto-dac se va destrama in 4, apoi in 5 regate. Nucleul statal se mentine in zona muntilor Sureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus si Coryllus. Mai apoi, unitatea statului dac este refacuta de regele Decebal. In aceasta perioada se mentin o serie de conflicte cu Imperiul Roman, o partea a statului dac fiind cucerita in 106 d.Hr. de imparatul roman Traian.
Intre anii 271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliana. Retragerea a semnificat de fapt o reasezare strategica a granitelor de la Dunare ale Imperiului Roman pentru o administratie mai eficienta si aparare mai eficace a provinciilor din aceasta zona. Din Dacia de la nord de Dunare au fost retrase elementele de ocupatie (armata), insa colonistii si alte elemente de populatie romana care apucasera deja sa intemeieze orase si o viata sociala solida impreuna cu populatia locala de sorginte tracica au ramas in continuare pe acest teritoriu, astfel incat, pe la anul 600 d.Hr., etnogeneza romaneasca este aproape finalizata. Tot de la sfarsitul secolului al VIII-lea putem vorbi de aparitia limbii romane, fiind o limba romanica sau neolatina. La formarea acesteia, rolul principal l-au jucat cele trei componente principale: stratul romanic, substratul presupus daco-moesic (format in mare parte din vocabular impartasit de limba albaneza, cel putin aproximativ 160 de lexeme) si adstratul slav.

Formarea statelor medievale romanesti a fost rezultatul unui indelung proces istoric.
Acesta poate fi urmarit inca din perioada primelor cristalizari ale cnezatelor si voievodatelor. Dupa retragerea aureliana, gotii s-au asezat pe actualul teritoriu al Romaniei. Ei au fost izgoniti de catre huni, un popor nomad, venit din stepele Asiei. Teritoriul Daciei a facut parte din Imperiul Hun pana la moartea lui Attila in 453. Pe la 900, pecenegii, un popor turanic, se asaza in zona dintre Bug si Dunare. In jurul anului 1000 apar si cumanii, inruditi cu pecenegii.

In 1241, o mare invazie mongola, sub conducerea lui Batu-Han, nepotul lui Ginghis Han, pustieste Europa. Mongolii formeaza un mare hanat pe teritoriul vechiului Cnezat Kievean.

In secolul al XVIII-lea, Moldova si Tara Romaneasca si-au pastrat in continuare autonomia interna, dar in 1711 si 1716 respectiv, incepe perioada domnitorilor fanarioti, numiti direct de turci din randul familiilor nobile de greci din Constantinopol.
Transilvania, initial vasala Regatului Ungariei, cu voievozi maghiari, devine la randul sau vasala a Imperiului Otoman din 1526, apoi a Imperiului Austriac din 1699, avand de asemenea o autonomie larga, pe care insa si-o pierde in 1867, cand este anexata de Ungaria in cadrul Imperiului Austro-Ungar.

Statul modern roman a fost creat prin unirea principatelor Moldova si Muntenia (sau Tara Romaneasca), in anul 1859, odata cu alegerea concomitenta ca domnitor in ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si Monstruoasa Coalitie, din cauza orientarilor politice diferite ale membrilor sai, care au reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului. In 1877, Romania isi obtine independenta iar in 1881, Carol I este incoronat ca Rege al Romaniei.
In 1913, Carol I impinge Romania in al II-lea razboi balcanic, care se va termina prin infrangerea Bulgariei. Tratatul de la Bucuresti din 1913 consfiinteste statutul regatului Romaniei ca putere regional-balcanica si totodata aduce Romaniei o noua provincie, Dobrogea de Sud, cunoscuta sub numele de Cadrilater, cu judetele Durostor si Caliacra. In 1914, regele Carol I moare, rege al Romaniei devenind Ferdinand I.

In 1916 Romania a intrat in Primul Razboi Mondial de partea Antantei. Desi fortele romane nu s-au descurcat bine din punct de vedere militar, pana la sfarsitul razboiului, imperiile austriac si rus s-au dezintegrat; Adunarea Nationala in Transilvania, si Sfatul Tarii in Basarabia si Bucovina si-au proclamat Unirea cu Romania, iar Ferdinand s-a incoronat rege al Romaniei la Alba Iulia in 1922. Realizarea Marii Uniri, prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat, a fost rezultatul actiunii romanilor in conjunctura favorabila de la sfarsitul primului razboi mondial. Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamatiile de unire in conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declaratia celor 14 puncte ale presedintelui american Thomas Woodrow Wilson.

Pe 23 august 1939 Germania nazista si Uniunea Sovietica au semnat pactul Hitler-Stalin, al carui protocol secret prevedea impartirea Poloniei si Romaniei intre cele doua puteri totalitare. In Romania, URSS revendica Bucovina de Nord si Basarabia. In septembrie, Polonia este invadata si impartita conform pactului.

Dupa o perioada de neutralitate de mai bine de un an, Romania isi schimba aliantele odata cu sosirea la putere a lui Ion Antonescu. Se aliaza cu Puterile Axei in octombrie 1940 si intra in razboi de partea acestora in iunie 1941, in scopul de a recupera macar teritoriile rapite de URSS : Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei.

La data de 23 august 1944, armata sovietica fiind deja in Moldova de nord inca din luna martie, Regele Mihai isi da acordul pentru inlaturarea prin forta a maresalului Antonescu daca acesta va refuza semnarea armistitiului cu Natiunile Unite. In urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit si l-a arestat, iar Romania a trecut de partea Aliatilor.

La mai putin de 3 ani dupa ce trupele sovietice ocupa Romania (in 1947), regele Mihai I este fortat sa abdice si e proclamata Republica Populara Romana, stat comunist. In 1965, moare principalul lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, dupa care Romania intra intr-o perioada de schimbari. Dupa o scurta lupta pentru putere, in fruntea partidului comunist a venit Nicolae Ceausescu.

La inceputul anilor 1960, guvernul comunist roman a inceput sa-si afirme o anumita independenta fata de Uniunea Sovietica. Ceausescu a devenit secretar general al Partidului Comunist Roman in 1965 si sef al Statului in 1967. Denuntarea ceausista a invaziei sovietice a Cehoslovaciei din 1968 si o relaxare scurta in represiunea interna a ajutat la crearea unei imagini pozitive a dictatorului, atat in vest, cat si acasa. Cresterea economica rapida antrenata de creditele externe a lasat loc incet-incet unei austeritati rastalmacite si represiunii politice severe. Conducerea lunga de cateva decade a Presedintelui Nicolae Ceausescu a devenit din ce in ce mai crunta in anii 1980.

Dupa prabusirea comunismului in restul Europei de Est, un protest de la mijlocul lui decembrie 1989 din Timisoara s-a transformat intr-o revolta populara raspandita pe intreg teritoriul tarii contra regimului. Ceausescu a fost arestat imediat, si, dupa un proces inscenat, a fost executat impreuna cu sotia sa pe 25 decembrie. O coalitie de guvernare improvizata, Frontul Salvarii Nationale, s-a instalat la putere si a proclamat restaurarea democratiei si a libertatii.

Alegerile parlamentare si prezidentiale au avut loc pe 20 mai 1990. Concurand cu Partidele National Taranesc si National Liberal, Ion Iliescu, un fost activist comunist, a castigat 85 % din voturi. FSN a primit doua treimi din locurile Parlamentului, a numit un profesor universitar, Petre Roman, ca prim-ministru si a inceput reformele pentru o piata libera.
De vreme ce noul guvern era inca format in mare parte din fosti comunisti, anti-comunistii au protestat in Piata Universitatii din Bucuresti in aprilie 1990. Doua luni mai tarziu, "huliganii" au fost imprastiati brutal de catre minerii din Valea Jiului, chemati de Presedintele Iliescu. Guvernul lui Petre Roman a cazut la sfarsitul lui septembrie 1991, cand minerii s-au intors la Bucuresti pentru a cere salarii mai mari.
Un tehnocrat, Teodor Stolojan s-a oferit sa conduca un guvern interimar, pana la venirea alegerilor. In alegerile nationale din 1992, Ion Iliescu si-a castigat dreptul la un nou mandat.
Cu sprijin parlamentar de la partidele parlamentare nationaliste PUNR si PRM si fostul partid comunist PSM, a fost format un guvern tehnocrat in noiembrie 1992, sub prim-minstrul Nicolae Vacaroiu, un economist.

Emil Constantinescu din coalitia electorala Conventia Democrata Romana (CDR) l-a invins in 1996 pe presedintele Iliescu, dupa un al doilea scrutin si l-a inlocuit la sefia statului. Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru. Ciorbea a ramas in aceasta functie pana in martie 1998, cand a fost inlocuit de Radu Vasile (PNTCD) si mai tarziu de Mugur Isarescu. Alegerile din 2000 au fost castigate de Partidul Social Democrat si Ion Iliescu iar Adrian Nastase a fost numit prim-ministru.
In 2004, alegerile l-au dat invingator pe Traian Basescu in functia de Presedinte al statului, in fruntea unei coalitii formate din P.N.L. si P.D., alaturi de U.D.M.R. si P.U.R. (ulterior Partidul Conservator), iar in functia de Prim-ministru al Guvernului Romaniei, a fost numit Calin Popescu Tariceanu.

Din 2004 Romania este membru NATO, iar din 2007 a devenit membra a Uniunii Europene.

Geografie

Spatiul statal romanesc a trecut prin multe schimbari impuse in principal din exterior. In afara Romaniei, mai exista un stat romanesc, Republica Moldova. Spatiul romanesc mai este numit si spatiul "carpato-danubiano-pontic", deoarece Romania (si Republica Moldova) se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dupa forma cercului Carpatilor Romanesti si a regiunilor limitrofe impuse si subordonate complementar Carpatilor. Ca stat, Romania apartine Europei Centrale.

Romania este situata pe paralela 45° N si meridianul de 25° E
. Are o suprafata de 238 391 kmp, plus 23 700 kmp din platforma Marii Negre. Frontierele Romaniei se intind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, in 2007, granite ale UE (spre Serbia, Moldova si Ucraina). La Marea Neagra, granita este de 194 km pe platforma continentala (245 km de tarm); aici, portul Sulina a devenit extremitatea estica a UE. De asemenea, Romania are in centru cercul Carpatilor Romanesti (28 %), fragmentati de multe vai, cu 340 de depresiuni interioare, locuite din timpul daco-romanilor, cu etaje de foioase, conifere si pajisti alpine, dar si cu aur, cupru, carbuni, fier si uraniu.

In interiorul Carpatilor este situata Depresiunea Deluroasa a Transilvaniei, cu zacaminte de sare, terenuri agricole, orase si cetati medievale. La exterior se afla un inel de dealuri - Subcarpatii si Dealurile de Vest - locurile cele mai populate, datorita bogatelor resurse de subsol (petrol, carbuni, sare) si conditiilor favorabile culturii vitei-de-vie si pomilor fructiferi. In est si sud se extind trei mari podisuri (Moldovei, Dobrogei, Getic), dar si micul Podis Mehedinti, iar la marginile de sud si vest sunt granarele Romaniei: Campia Romana (ingustata spre est pana la Delta Dunarii) si Campia de Vest. Impreuna, campiile ocupa 28 % din suprafata totala a tarii.

Delta Dunarii este cea mai joasa regiune a tarii, sub 10 m altitudine, cu intinderi de mlastini, lacuri si stuf. Ceva mai inaltate sunt grindurile fluviale si maritime (Letea, Caraorman, Saraturile) pe care se grupeaza satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numerosi oameni de stiinta ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Batran.[8] De-a lungul timpului a capatat multe studii asupra genezei, evolutiei, calitatii mediului, turismului s.a, bazate pe studii si cercetari amanuntite. Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO in 1991 ca rezervatie a biosferei.

Romania beneficiaza de toate tipurile de unitati acvatice: fluvii si rauri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitatile hidrografice si hidrologice ale Romaniei sunt determinate, in principal, de pozitia geografica a tarii in zona climatului temperat-continental si de prezenta arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificari ale acestor particularitati.

Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 de specii de plante din care pana in prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 disparute, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 sunt considerate rare. In Romania se deosebesc trei zone de vegetatie: zona stepei, zona padurilor si zona alpina. Fauna Romaniei este una din cele mai bogate si variate din Europa, continand specii rare sau chiar unice pe continent.  Aici exista 89 de specii de mamifere, dintre care una este in pericol iminent de extinctie (vaca de mare), una in pericol (nurca), 13 vulnerabile si 4 amenintate.

Prin pozitia geografica, Romania se incadreaza in zona de clima temperata fiind situata pe de-o parte intr-un sector de trecere de la caracteristicile climatice oceanice la cele continentale, iar pe de alta parte, de prelungire a unor influente din zonele polare si subtropicale. Precipitatiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm in Campia Romana si pana la 600 mm in cea de Vest. Odata cu altitudinea, precipitatiile cresc, depasind pe alocuri 1000 mm pe an.

Sub aspect cultural, spatiul romanesc actual a mai fost numit si "spatiul mioritic" (Lucian Blaga), reprezentand spiritualitatea creatoare a satului autohton, cu un specific aparte in diversitatea culturilor europene.

Demografie

Conform recensamantului din 2002, Romania are o populatie de 21 680 974 de locuitori si este de asteptat ca in urmatorii ani sa se inregistreze o scadere lenta a populatiei ca urmare a sporului natural negativ. Principalul grup etnic in Romania il formeaza romanii. Ei reprezinta, conform recensamantului din 2002, 89,5 % din numarul total al populatiei. Dupa romani, urmatoarea comunitate etnica importanta este cea a maghiarilor, care reprezinta 6,6 % din populatie, respectiv un numar de aproximativ 1 400 000 de cetateni.

Dupa datele oficiale, in Romania traiesc 535 250 de rromi. Alte comunitati importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tatarilor, sarbilor, slovacilor, bulgarilor, croatilor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor si armenilor. Numarul romanilor ori al persoanelor cu stramosi nascuti in Romania care traiesc in afara granitelor tarii este de aproximativ 12 milioane. Putin timp dupa revolutia din decembrie 1989, populatia Romaniei a fost de peste 23 000 000 de locuitori. Insa incepand cu 1991, aceasta a intrat intr-o tendinta de scadere treptata, ajungand actualmente la circa 21 000 000 de locuitori. Acest fapt se datoreaza liberei circulatii in statele din afara granitelor Romaniei, dar si ratei natalitatii destul de scazute.

Limba oficiala a Romaniei este limba romana ce apartine grupei limbilor romanice de est si este inrudita cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana si, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Romana este limba cu cel mai mare numar de vorbitori nativi ce reprezinta 91% din totalul populatiei Romaniei, fiind urmata de limbile vorbite de cele doua minoritati etnice principale, ungurii si rromii. Astfel, maghiara este vorbita de un procent de 6,7% iar romani de respectiv 1,1% din numarul total al populatiei tarii.

Pana in anii '90, in Romania a existat o numeroasa comunitate de vorbitori de limba germana, reprezentata in cea mai mare parte de sasi. Desi cei mai multi dintre membrii acestei comunitati au emigrat in Germania, au ramas totusi in prezent intr-un numar semnificativ de 45 000 de vorbitori nativi de limba germana in Romania. In localitatile unde o anumita minoritate etnica reprezinta mai mult de 20% din populatie, limba respectivei minoritati poate fi utilizata in administratia publica si in sistemul judiciar. Engleza si franceza sunt principalele limbi straine predate in scolile din Romania.

Limba engleza este vorbita de un numar de 5 milioane de romani in timp ce franceza de circa 4-5 milioane, iar germana, italiana si spaniola de cate 1-2 milioane fiecare. In trecut, limba franceza era cea mai cunoscuta limba straina in Romania, insa de curand, engleza tinde sa castige teren. De obicei, cunoscatorii de limba engleza sunt in special tinerii. In orice caz, Romania este membru cu drepturi depline a Francofoniei, iar in 2006 a gazduit la Bucuresti un important summit al acestei organizatii. Limba germana a fost predata in special in Transilvania, datorita traditiilor ce s-au pastrat in aceasta regiune din timpul dominatiei Austro-Ungare.

Religie

Viata religioasa in Romania se desfasoara conform principiului libertatii credintelor religioase, principiu enuntat la articolul 29 din Constitutia Romaniei, alaturi de libertatea gandirii si a opiniilor. Chiar daca nu se defineste explicit ca stat laic, Romania nu are nicio religie nationala, respectand principiul de secularitate: autoritatile publice sunt obligate la neutralitate fata de asociatiile si cultele religioase.

Biserica Ortodoxa Romana este principala institutie religioasa din Romania. Ea este o biserica autocefala ce se afla in comuniune cu celelalte biserici apartinand Bisericii Ortodoxe. Cea mai mare parte a populatiei Romaniei, respectiv 86,7 %, s-a declarat ca fiind de confesiune crestin ortodoxa, conform recensamantului din 2002. De asemenea, importante comunitati religioase ce apartin altor ramuri ale crestinismului decat ortodoxia, sunt reprezentate de: romano-catolicism (4,7 %), protestantism (3,7 %), penticostalism (1,5 %) si greco-catolicism (0,9 %).[47] Astfel, populatia crestina din Romania, reprezinta 99,3 % din totalul populatiei tarii. In Dobrogea exista si o minoritate islamica compusa majoritar din turci si tatari. De asemenea, la recensamantul din 2002, in Romania existau 6 179 de persoane de religie mozaica, 23 105 de atei si 11 734 de persoane care nu si-au declarat religia.

Pana la Unirea din 1918, cea mai mare parte a populatiei din Transilvania era formata din credinciosi ai Bisericii Romane Unite cu Roma, ca urmare a trecerii unei mari parti a romanilor, pana atunci ortodocsi, la Biserica Romei, la sfarsitul secolului al XVII-lea. Catolicismul si protestantismul sunt prezente mai ales in Transilvania si Crisana. In Bihor, de pilda, se afla centrul cultului baptist din Romania, comunitatea de aici numarand 22 294 de adepti. De asemenea, in Romania exista si alte culte, precum ortodocsii pe stil vechi, cultul armean si altele asemenea.

Cultura

Datorita localizarii pe harta Europei si prin vasta intindere teritoriala a tarii sau a formatiunilor statale din trecut, cultura pe pamantul Romaniei actuale a primit in mod permanent influente de la populatiile vecine, migratori sau din partea etniilor stabilite aici.

Cultura de tip folcloric din spatiul romanesc functioneaza in cea mai mare parte ca sinteza a elementelor imprumutate de la alte populatii, originalitatea ei constand in modul de imbinare si selectarea acestora. In schimb, despre o cultura inalta (academica) pe teritoriul romanesc nu se poate vorbi decat incepand cu patrunderea umanismului (secolele XVI-XVII; unii carturari incorporeaza si componente ale culturilor rasaritene). Totusi, cultura de acest fel a ramas inaccesibila publicului pana la inceputul secolului XIX.
Din acel moment, s-a inceput preluarea de elemente din cultura occidentala: se infiinteaza o presa inspirata dupa modelul vestic si se fac eforturi pentru infiintarea unei culturi inalte nationale. Acest deziderat se suprapune cu alte contributii la intarirea identitatii romanesti, precum realizarea unitatii teritorial-administrative si infiintarea unei clase politice reprezentative pentru romani.

Doctrina filosofica si culturala ce calauzeste noile idealuri ale romanimii este romantismul; sub inraurirea sa vor fi create scoli nationale in toate domeniile de activitate culturala (literatura, alte plastice, muzica, teatru si apoi cinematografie, filosofie, etnologie si folcloristica etc.). Ele au ca punct de pornire cultura folclorica romaneasca si imprumuturile (mai mult sau mai putin bine adaptate) din cultura inalta vestica, dorindu-se crearea unui melanj al celor doua pentru asezarea culturii romanesti in linie cu Occidentul si, in acelasi timp, pentru recunoasterea notei distinctive a tipicului romanesc.
Desi curentul romantic a fost depasit, acest model de creatie culturala ramane valabil pana dupa Al doilea razboi mondial.

In intervalul acestor decenii, s-au lansat creatori romani ce s-au bucurat de recunoasterea europeana sau mondiala pentru perioade de timp mai lungi sau mai scurte. Impresia eronata conform careia succesele romanesti in strainatate au fost dese si exceptionale se datoreaza presei, care denatura foarte frecvent stirile pentru publicitatea proprie sau a celor despre care se vorbea. Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea dateaza si primele manifestari ale culturii de masa (venite tot pe filiera vestica), precum muzica usoara, caricaturile, presa de scandal s.a.

In primele decenii ale secolului XX
(pana la incheierea perioadei interbelice), cultura populatiei de la orase adopta cele mai multe atractii mondene practicate in Occident: cabaretul, teatrul de varietati, muzica de jazz, filmul, noile dansuri de societate (tango, foxtrot, charleston) s.a. De la finele anilor 1920, presa se extinde prin intermediul radiofoniei. In sincron cu Vestul, perioada interbelica romaneasca da nastere unei avangarde artistice cu unele ecouri la nivel international; domeniul in care aceasta activeaza mai cu seama este literatura.

Situatia culturii romane se modifica semnificativ la finele anilor 1940, prin ascensiunea regimului socialist. Se impune o cenzura severa, a carei tinta este in primul rand cultura inalta (multi dintre autorii ei aveau origini aristocratice, asa-zis "nesanatoase"). Formele de manifestare estetica specifice culturii inalte nu sunt intelese corect de noua conducere politica (detinatoare a unei educatii precare) si respinse violent sub acuza pretiozitatii, a departarii de publicul mare. Locul modernismului este preluat de proletcultism; manifestul noului curent este incompatibil cu ideea de arta. Prin urmare, creatorii sai dau nastere unor opere nevaloroase, semnificative doar sub aspect propagandistic (deci politic).

Incercarea de a "planifica" o noua cultura in care sa fie valorificat melanjul folclor national–industrializare civilizatoare esueaza. Soarta culturii de masa este alta; in vreme ce unele practici ale perioadei interbelice sunt descurajate si calificate drept "burgheze", altele infloresc (interdictiile nu urmeaza un program coerent – exceptiile facute nu sunt justificate ideologic): muzica usoara (care se va dezvolta in mod spectaculos pana la capatul anilor 1970, dupa care intra in declin), muzica populara si cea de jazz, viata si dansurile de societate etc. Jurnalistii pastreaza tonul laudativ dintotdeauna, in ciuda aparitiei unor pretentii de "presa critica".

Ultimii ani 1950 marcheaza introducerea televiziunii ca o noua deschidere pentru jurnalism, dar si ca mod de divertisment. Alaturi de alte forme de cultura, presa este controlata strict de catre organele de cenzura, fiind transformata partial intr-o unealta de propaganda (tonul laudativ folosit de presa in perioada interbelica este pastrat si elogiaza in chip exagerat reusite si personalitati ale industriei si culturii romane). Nationalizarea operata la finele anilor 1940 va transforma Romania intr-o societate inchisa, capabila sa produca cele mai multe bunuri necesare populatiei.

Situatia se prelungeste si in cultura, astfel incat putinele edituri, case de film, studiouri de inregistrare, case de discuri s.a.m.d. sunt controlate de puterea centrala si nu ingaduie publicarea de lucrari fara acordul prealabil al cenzurii, care ia cunostinta de continutul lucrarilor prin organizarea de vizionari. Elemente culturale aduse fortat prin regimul politic – precum limbajul de lemn, birocratia caracteristica, jargonul socialist – invadeaza cultura de masa, lasand urme sesizabile pana in ziua de astazi.

Preluarea puterii politice in 1965 de catre Nicolae Ceausescu da nastere unei importante permisivitati fata de arte; in acesti ani se dezvolta in mod impresionant cultura de masa, care imita viata de societate a tinerilor din Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, inclinata catre divertisment si libertinaj, dar si spre meditatie, pacifism sau experiment artistic. Sunt importate dansurile si muzicile la moda, dar si atitudini ale avangardei artistice.

Muzica rock, cunoscuta de public de la inceputul deceniului (cca. 1961), este imprimata pe disc de formatii romanesti incepand cu anul 1968; repertoriul de concert al formatiilor poate contine o piesa in limba engleza din cinci.

Turism

Traversata de apele Dunarii, Romania are un scenariu sensibil, incluzand frumosii si impaduritii Munti Carpati, Coasta Marii Negre si Delta Dunarii, care este cea mai mare delta europeana atat de bine pastrata. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo traiesc si mentin pentru sute de ani tradiitiile. In Romania este o abundenta a arhitecturii religioase si a oraselor medievale si a castelelor.

Turismul in Romania se concentreaza asupra peisajelor naturale si a istoriei sale bogate, avand de asemenea o contributie importanta la economia tarii. In 2006, turismul intern si international a asigurat 4,8% din PIB si aproximativ jumatate de milion de locuri de munca (5,8% din totalul locurilor de munca). Dupa comert, turismul este cea de-a doua ramura importanta din sectorul de servicii.

Dintre sectoarele economice ale Romaniei, turismul este unul dinamic si in curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potential de extindere.[ Dupa estimarile World Travel and Tourism Council, Romania ocupa locul 4 in topul tarilor care cunosc o dezvoltare rapida a turismului, cu o crestere anuala a potentialului turistic de 8% din 2007 pana in 2016. Numarul turistilor a crescut de la 4,8 milioane in 2002, la 6,6 milioane in 2004. De asemenea, in 2005, turismul romanesc a atras investitii de 400 milioane de euro.

In ultimii ani, Romania a devenit o destinatie preferata pentru multi europeni (mai mult de 60% dintre turistii straini provin din tarile membre UE), rivalizand si fiind la concurenta cu tari precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Statiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp si Mamaia (numite uneori si Riviera Romana) sunt printre principale atractii turistice pe timp de vara.[153] In timpul iernii, statiunile de schi de pe Valea Prahovei si din Poiana Brasov sunt destinatiile preferate ale turistilor straini. Pentru atmosfera lor medievala si pentru castelele aflate acolo, numeroase orase transilvanene precum Sibiu, Brasov, Sighisoara, Cluj-Napoca sau Targu Mures au devenit niste importante puncte de atractie pentru turisti. De curand s-a dezvoltat si turismul rural ce se concentreaza asupra promovarii folclorului si traditiilor.

Principalele puncte de atractie le reprezinta Castelul Bran, manastirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Sapanta. Alte atractii turistice importante din Romania sunt cele naturale precum Delta Dunarii, Portile de Fier, Pestera Scarisoara si inca alte cateva pesteri din Muntii Apuseni.

Prin functiile sale complexe, prin pozitia in cadrul tarii si prin numeroasele obiective cu valoare istorica, arhitectonica si de alta natura, Bucurestiul reprezinta unul dintre principalele centre turistice ale Romaniei. Bucurestiul se remarca prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, incepand de la Curtea Veche, ramasitele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Tepes - cel care a fost fondatorul orasului si, totodata, sursa de inspiratie pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile in stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinista din perioada comunista si terminand cu Palatul Parlamentului, o cladire colosala cu sase mii de incaperi, a doua ca marime in lume dupa Pentagon.

Cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului Bucuresti sunt: Ateneul Roman, Arcul de Triumf, Palatul Bancii Nationale, Teatrul National, Universitatea Bucuresti, Parcul Cismigiu, Gradina Botanica, Parcul Herastrau, Muzeul Satului, Muzeul National de Arta al Romaniei, Muzeul National de Istorie al Romaniei, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc si altele. De asemenea, in Bucuresti se organizeaza, in fiecare an, Targul de Turism al Romaniei.

Bucovina este situata in partea de nord a Romaniei, in nord-vestul Moldovei. Regiune montana pitoreasca, cu traditii etnografice ce dainuie nealterate, Bucovina se remarca printr-o activitate turistica dinamica, datorata in primul rand manastirilor. Cele cinci manastiri cu pictura exterioara, intrate in patrimoniul turistic mondial, isi pastreaza frumusetea dupa mai bine de 450 de ani.

Gastronomie

Bucataria romaneasca este una diversa si bogata in gusturi, culori si arome, puternic influentata de istorie si de traditiile straine cu care romanii au intrat in contact, precum si cu feluri de mancare specifice. Bucataria romaneasca se identifica cu notiunea de bucate alese, cu mirosuri atat de imbietoare, incat chiar si din fotografiile bucatelor romanesti parca razbate aroma lor. Ceea ce individualizeaza bucataria romanesca este faptul ca preparatele sunt usor de realizat, fara sa necesite dotari speciale, iar ingredientele sunt la indemana oricui.

Cea mai mare influenta a avut-o bucataria balcanica, dar si a altor popoare vecine, cum ar fi cea germana, sarbeasca, si maghiara.

Retetele poarta aceleasi influente ca si restul culturii romanesti: de la romani vine placinta, cuvant care a pastrat sensul initial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perisoare si baclavaua, grecii musacaua, de la bulgari exista o larga varietate de mancaruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar snitelul vine de la austrieci.

Unul din cele mai obisnuite feluri de mancare tipic romanesti este mamaliga, o fiertura de faina de porumb, considerata multa vreme mancarea saracilor, dar care recent a devenit mult mai apreciata.

Principalul fel de carne folosit de romani este carnea de porc, dar se consuma si carne de vita, pui, oaie sau miel, contand mult si regiunea geografica.

Anumite retete sunt preparate in legatura directa cu anotimpul sau cu sarbatorile. De Craciun, fiecare familie taia de obicei un porc si se prepara o larga varietate de mancaruri din carnea si organele acestuia:
  • carnati, caltabosi (sau cartabosi), carnati cu ficat (lebar), inveliti in intestine de porc;
  • piftie, o gelatina facuta cu parti dificil de folosit, cum ar fi urechile, picioarele sau capul, puse in aspic
  • sarmale, amestec delicios de carnuri in foi de varza, vita, stevie ...
  • tochitura, un fel de tocana servita cu mamaliga si vin;
  • iar ca dulce cozonacul traditional, paine dulce cu nuca, rahat sau cacao.
De Paste, se mananca miel iar felurile specificie sunt:
  • mielul prajit;
  • drobul, un amestec copt de organe, carne si legume proaspete, in special ceapa verde;
  • iar ca desert pasca, o placinta specifica, cu branza si stafide.
Principala bautura este vinul, remarcabil prin forta si buchet cu o traditie locala de peste doua milenii. Romania este al noualea mare producator mondial de vinuri, iar recent piata de export a inceput sa creasca. Se produc o mare gama de soiuri locale:
  • Feteasca;
  • Grasa;
  • Tamaioasa;
dar si universale:
  • Riesling;
  • Merlot;
  • Sauvignon blanc;
  • Cabernet Sauvignon;
  • Chardonnay;
  • Muscat Ottonel.
Berea este si ea consumata pe scara larga, venita sub influente germane.

Romania este al doilea mare producator mondial de prune si aproape intreaga productie de prune este folosita pentru a produce tuica, un rachiu de prune obtinut prin distilare.

Clima Romaniei

Romania are o clima temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala, cu patru anotimpuri distincte, primavara, vara, toamna si iarna. Diferentele locale climatice se datoreaza mai mult altitudinii si latitudinii, respectiv mult mai putin influentelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest si celor continentale din est.

Temperaturile medii anuale oscileaza intre 22°C si 24°C in timpul verii, respectiv intre -3°C si -5°C, in timpul iernii. In timp ce temperaturile medii anuale sunt de aproximativ 11°C in sudul tarii, in nordul Romaniei sunt de maximum 8°C, variatie explicabila atat latitudinii cat si distributiei reliefului tarii. Temperaturile extreme inregistrate in Romania au fost de -38.5°C, minima, la Bod, in depresiunea Brasovului, iar cea maxima de +44.5°C la Ion Sion in Baragan.

Vara este un anotimp calduros, care dureaza de la sfarsitul lui mai la jumatatea lui septembrie in campiile din Sud si Vest. In sudul Romaniei exista peste 40 de zile "tropicale" (cu temperaturi peste 35 de grade Celsius) si peste 90 de zile de vara (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius-30 de grade Celsius). Temperatura maxima absoluta din Romania este de 44,5 de grade Celsius, si s-a inregistrat la Ion Sion, langa Braila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantitati mari de precipitatii.
De notat ca in zonele montane din Nord si Centru vara este un anotimp temperat, cu putine zile tropicale sau de vara, si cu nopti racoroase.

Toamna este un anotimp mai scurt, de tranzitie, cu perioade lungi de uscaciune alternand cu perioade de ploi. In a II-a parte a lunii octombrie vin primele ingheturi, iar in noiembrie primele ninsori. In campii, acestea se manifesta adesea mai tarziu decat in restul tarii.

Iarna este un anotimp friguros, in care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de pana la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, langa Brasov, inregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zapada nu este abundenta comparativ cu alte state europene, atat datorita lipsei de precipitatii cat si datorita cresterilor frecvente de temperatura. In Sud si Vest cu precadere, stratul de zapada se topeste si reface de cateva ori in decursul unei ierni.

Primavara este un alt anotimp de tranzitie, relativ scurt. Temperatura creste cu repeziciune, ingheturile disparand in luna aprilie.
Temperatura medie anuala variaza de la 11 grade Celsius in lunca Dunarii, la 6 grade Celsius in Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variaza intre 26 grade Celsius si 18 grade Celsius tot in functie de regiune. In ianuarie, aceste temperaturi variaza de la 0°C (la Baile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (in depresiuni).

Precipitatiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm in Campia Romana si pana la 600 mm in cea de Vest. Odata cu altitudinea, precipitatiile cresc, depasind pe alocuri 1000 mm pe an. La altitudini mai mari de 1800 m, precipitatiile au o valoare de 1000 – 1200 mm/an. Media anuala a precipitatiilor, urmand scaderea treptata a influentelor oceanice si mediteraneene, scade usor de la vest la est.

Media anuala a precipitatiilor cazute (calculate pe intreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate in zonele montane (1000 – 1400 mm/an) si progresiv mai scazute spre est, in Baragan fiind 500 mm/an, iar in Dobrogea si Delta Dunarii coborand pana la 400 mm/an.

Monede si bancnote in circulatie

Leul (sg. leu, pl. lei) reprezinta unitatea monetara a Romaniei, avand ca subdiviziune banul (sg. ban, pl. bani).
La data de 1 iulie 2005, moneda nationala a Romaniei, leul, a fost denominata astfel incat 1 leu nou echivaleaza cu 10 000 lei vechi.
moneda 1 ban
  • Otel placat cu alama
  • Culoare galbena
  • Diametru: 16,75mm
  • Cant neted
Mondeda de 1 ban.
moneda 5 bani
  • Otel placat cu cupru
  • Culoare rosie
  • Diametru: 18,25mm
  • Cant zimtat
Mondeda de 5 bani.
moneda 10 bani
  • Otel placat cu nichel
  • Culoare alba
  • Diametru: 20,5mm
  • Cant cu trei grupe de zimti
Mondeda de 10 bani.
moneda 50 bani
  • Alama
  • Culoare galben deschis
  • Diametru: 23,75mm
  • Cant inscriptionat
Mondeda de 50 bani.

Bancnota de 1 leu.

1 leu fata 1 leu verso

Bancnota de 5 lei.

5 lei fata 5 lei verso

Bancnota de 10 lei.

10 lei fata 10 lei verso

Bancnota de 50 lei.

50 lei fata 50 lei verso

Bancnota de 100 lei.

100 lei fata 100 lei verso

Bancnota de 200 lei.

200 lei fata 200 lei verso

Bancnota de 500 lei.

500 lei fata 500 lei verso

 

Imn national



Stema Romaniei

Stema Romaniei simbolizeaza statul roman national, suveran si independent, unitar si indivizibil si se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii si aripile deschise, tinind in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in gheara stanga un buzdugan.

Pe pieptul acvilei se gaseste scutul mic sfertuit cu insitiune:
  1. in primul cxartier este stema Tarii Romanesti: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul si ghearele rosii, tinind in cioc o cruce ortidoxa de aur, insotita de un soare de aur la dreapta si de o luna noua de aur la stinga;
  2. in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bour, insotit de o stea de aur intre coarne, cu cinci raze, de o raza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturata la stinga, ambele de argint;
  3. in cartierul trei este stema banatului si Oltenitei: pe rosu, peste valuri naturale, un podde aur cu doua deschideri boltite, din iese un leu de aur, tinind un palos in laba dreapta din fata;
  4. in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana: un scut taiat dfe un briu rosu ingust; in partea superioara, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur, iesind din briul despartitor, insotita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stinga; in partea inferioara, pe aur, sapte turnuri rosii,crenelate, dispuse pe doua rinduri, patru si trei;
  5. in insitiune sint reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfinide aur frontati cu cozile ridicate.

Drapelul Romaniei



Drapelul Romaniei este un tricolor: rosu, galben si albastru.

El nu a suferit transformari majore de-a lungul istoriei. Doar distributia culorilor (in materie de proportie si pozitie) s-a schimbat intr-o anumita masura, fiind egalizata dupa Revolutia de la 1848 cand, sub impactul spiritului revolutionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel national steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atesta faptul ca in unele epoci istorice, drapelul romanesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu rosul in partea superioara, galbenul in mijloc si albastrul la baza. De asemenea, proportia culorilor nu a fost aceeasi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Esentialmente, cele trei culori atat de dragi romanilor pot fi identificate pe steaguri datand din timpul lui Mihai Viteazul si chiar Stefan cel Mare.

Mai mult decat atat, cercetari de data recenta indica prezenta lor chiar pe stindardul dac existent pe Columna lui Traian din Roma. Acest steag avea o forma speciala: un cap de lup din metal stralucitor, de care atarnau lungi panglici colorate. In momentul in care batea vantul, steagul emitea un suierat care avea darul de a inspaimanta dusmanul si incuraja pe cei care-l purtau in lupta.

In momente critice, ascunderea stindardului pentru a nu cadea in mainile inamicului era un obicei comun mai multor popoare, incluzandu-i pe daci, dacoromani si romani. Un astfel de steag ascuns a fost cel apartinand lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revolutiei de la 1821. Cand Revolutia a fost inabusita, capitanii lui Tudor au hotarat arderea steagului intr-o curte. De-abia 60 de ani mai tarziu, in 1882, steagul a fost gasit, reconditionat si adus la Bucuresti, capitala tarii, fiind depus, in urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei (azi Cercul Militar Central).

Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821 a ajutat tara sa se elibereze de sub jugul domnitorilor fanarioti impusi de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova la inceputul sec. al XVIII-lea (domnitorii fanarioti veneau dintr-un cartier al Constantinopolelui, numit Fanar, si erau straini impusi tarii de sultan ca simpli administratori).

Drapelul, stindardul, steagul sunt simboluri profunde, legate de istoria, de rezistenta poporului si de secretul supravietuirii sale. Tricolorul romanesc (culorile rosu, galben si albastru se gasesc, de asemenea, si pe stema Romaniei) a rezistat ca simbol chiar si dupa venirea comunismului in aceasta tara, cand intreaga heraldica a satelitilor U.R.S.S.-ului era caricaturizata.
De-a lungul timpului, poezii si imnuri au fost dedicate tricolorului romanesc; unul dintre acestea, "Trei culori" compus de Ciprian Porumbescu, avand o melodie mobilizatoare, este unul dintre cele mai iubite cantece ale romanilor.

 

Drapelul Romaniei are culorile plasate vertical precum urmeaza:

  • albastru (la lance),
  • galben (in mijloc) si
  • rosu (in afara).

Latimea fiecarei culori este de o treime din lungime.
Albastrul este cobalt, galbenul - crom, iar rosul - vermillion.

Politica

Constitutia Romaniei se bazeaza pe modelul Constitutiei celei de a cincea Republici Franceze si a fost ratificata prin referendum national la data de 8 decembrie, 1991
In anul 2003 a avut loc un plebiscit prin care Constituţiei i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conforma cu legislatia Uniunii Europene. Conform Constitutiei, Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Forma de guvernamant a statului roman este republica semiprezidentiala.
Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor — legislativa, executiva si judecatoreasca — in cadrul unei democratii constitutionale. Presedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. In urma amendamentelor din 2003, mandatul de presedinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Presedintele numeste primul-ministru, care la randul sau numeste Guvernul. In timp ce seful statului isi are resedinta la Palatul Cotroceni, primul-ministru impreuna cu Guvernul isi desfasoara activitatea la Palatul Victoria.

Parlamentul Romaniei este bicameral, alcatuit din Senat, cu 137 de membri, si Camera Deputatilor, cu 314 de membri. Un numar de 18 locuri suplimentare in Camera Deputatilor sunt rezervate reprezentantilor minoritatilor nationale. Parlamentul are rol legislativ, iar membrii parlamentului sunt alesi prin vot uninominal mixt, universal, direct si secret. Sistemul electoral este proportional, iar alegerile se tin la un interval de 4 ani.
Palatul Parlamentului gazduieste din anul 1994 sediul Camerei Deputatilor, iar din anul 2004 si sediul Senatului.

Guvernul Romaniei este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de incredere acordat de catre Parlament si care asigurs realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
Numirea Guvernului se face de Presedintele Romaniei si este constituit din primul-ministru si ministri. Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atributiilor legale care le revin. De asemenea, Guvernul adopta hotarari si ordonante.

Potrivit principiului separarii puterilor in stat, sistemul judiciar din Romania este independent de celelalte ramuri ale guvernului si este format dintr-o structura de instante organizate ierarhic. In Romania, justitia se infaptuieste numai de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, respectiv curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecstoriile.

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana din 2007 a avut o influenta semnificativa asupra politicii interne a tarii. Ca parte a acestui proces, Romania a initiat reforme, inclusiv reforma din justitie, a intensificat cooperarea judiciara cu alte state membre si a luat masuri impotriva coruptiei.
 

Administratie

Regiunea (Unitatea Administrativ Teritoriala) reprezinta, conform acceptiunii Consiliului Europei, o unitate situata imediat sub nivelul statului cu autoritate aleasa a Administratiei Publice si proprii mijloace financiare. Pe teritoriul Romaniei s-au infiintat 8 regiuni de dezvoltare (fara capacitati administrative) ca un rezultat al unui acord liber intre consiliile judetene si cele locale, numite dupa pozitia geografica in tara: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucuresti si Ilfov.

Conform Constitutiei, teritoriul Romaniei este administrativ organizat in comune, orase si judete. Daca indeplinesc conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii. Din punct de vedere istoric, exista 3 provincii traditionale: Valahia (constituita din regiunile Oltenia, Muntenia si Dobrogea), Moldova si Transilvania (regiunile Banat si Transilvania). Comuna, unitatea elementara de organizare administrativa, este constituita dintr-unul sau mai multe sate si este condusa de un consiliu local si un primar ales. Pe teritoriul Romaniei se afla 2 685 de comune totalizand 13 285 de sate, adica o medie de cinci sate pe comuna. De asemenea, mai exista 263 de orase, dintre care 82 sunt municipii, acestea fiind conduse de catre un consiliu si un primar ales.

Judetul este unitatea administrativa aflata sub conducerea unui consiliu judetean si a unui prefect. Guvernul este cel care numeste un prefect in fiecare judet pentru a fi reprezentantul sau local. Romania este constituita din 41 de judete plus municipiul-capitala Bucuresti, care are un statut asemanator cu acela de judet.
Un judet are o suprafata medie de 5 800 km2 si o populatie de 500 000 de locuitori. Bucuresti este considerat si el municipiu, dar este singurul care nu face parte din niciun judet. Nu are consiliu judetean, dar are un prefect. Cetatenii capitalei aleg un primar general si un consiliu general, iar fiecare din cele sase sectoare ale Bucurestiului aleg si ele un primar si un consiliu local.
 

Transport

Romania, prin asezarea geografica, reprezinta zona de intersectie a mai multor magistrale de transport, care fac legatura intre nordul si sudul Europei, precum si intre vestul si estul acesteia. Pe de alta parte, reteaua de transport din Romania asigura legatura intre reteaua de transport comunitara si reteaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est si Asia. Reteaua de transport din Romania este destul de variata, transporturile sunt urbane in interiorul localitatilor dar si interurbane.

Cai Rutiere

Romania detine o retea de cai rutiere ce totalizeaza circa 198.817 kilometri, din care o mica parte de 60.043 sunt drumuri modernizate. Transportul interurban din Romania se desfasoara in special pe cale rutiera cu autocare si microbuze, majoritatea fiind proprietate privata. Numarul kilometrilor de autostrada din Romania in luna martie 2009 era de  280.
Drumurile Europene care trec prin Romania sunt: E58; E60; E68; E70; E79; E81; E85; E87 (Clasa A); E574; E576; E577; E578; E581; E583; E584; E671; E673; E675; E771 (clasa B).

Regulament de circulatie pe soselele din Romania
Viteza si distanta dintre vehicule

Art.48. - Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta.
Art. 49. – (1) Limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere.
(3) Pe anumite sectoare de drum, tinand seama de imprejurari si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu avizul politiei rutiere, poate stabili si limite de viteza inferioare, dar nu mai putin de 10 km/h pentru tramvaie si de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
(4) Limitele maxime de viteza, in afara localitatilor, sunt:
a) pe autostrazi - 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) - 100km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
Art.50. - (1) Vitezele maxime admise în afara localitatilor pentru categoriile si subcategoriile de autovehicule prevazute la art.15 alin.(2) sunt:
a) 130 km/h pe autostrazi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A, B si BE;
b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 80 km/h pe celelalate categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D si DE si subcategoriile D1 si D1E;
c) 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1 si C1E;
d) 45 km/h, pentru tractoare si mopede.
(2) Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator.
(3) Viteza maxima admisa pentru autovehicule cu mase si/sau gabarite depasite ori care transporta produse periculoase este de 40 km/h în localitati, iar în afara localitatilor de 70 km/h.
(4) Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica in vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
Art.51. - Conducatorul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii.

Cai ferate

Operatorul national al cailor ferate este Caile Ferate Romane (CFR), care functioneaza pe retea impreuna cu alte firme de transport private. fiind a patra ca marime din Europa.
Lungimea cailor ferate: 22.247 km (8.585 km electrificati) 
  • Ecartament international (UIC): 21.811 km
  • Ecartament ingust: 487 km (1996)

Transportul feroviar de marfuri si calatori a inregistrat o scadere dramatica de la nivelurile record din 1989, in special din cauza scaderii produsului intern brut in anii 90, cresterea ratei somajului si a concurentei transportului rutier. In anul 2007 au fost puse in circulatie 1600 trenuri, din care majoritatea era formata din trenuri locale (personale).
Reteaua de cale ferata este constituita din 9 magistrale principale din care se desprind mai multe magistrale secundare.

CFR Calatori, sectia de transport pasageri a CFR, opereaza sapte tipuri de trenuri atat pe teritoriul tarii cat si in trafic international. Tipurile de trenuri ale CFR Calatori sunt:

  • Personal (P), numerotate de la 2000 la 9999
  • Accelerat (A), numerotate de la 1000 la 1999
  • Rapid (R), numerotate de la 200 la 499, de la 600 la 999 si de la 10000 la 14999
  • Rapid Internaţional (RI), numerotat de la 300 la 499
  • Inter City (IC), numerotate de la 500 la 599
  • Euro Night (EN) (Are aceleasi tarife ca un R-in prezent circula o singura pereche in rang de tren rapid si anume R 370/371 (ISTER-BUCURESTI NORD-BUDAPESTA)
  • Euro City (EC) (In acest an nu circula astfel tren), EC 46/47 TRAIANUS (a circulat intre Budapesta-Bucuresti Nord; acum circula ca tren IC intre Budapesta-Timisoara)
  • Special (S), numerotate de la S1 la S9

Limita de viteza pentru toate trenurile din Romania este de 160 km/h, desi singura ruta pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteza este Bucuresti - Constanta. De asemenea, pe ruta Bucuresti - Campina se poate circula cu 140 km/h. Viteza medie a trenurilor (incluzand opririle in statii), conform rapoartelor CFR din 2004, este: 34,3 km/h pentru trenurile personale, 67 km/h pentru trenurile accelerate, 85 km/h pentru trenurile rapide si 87 km/h pentru trenurile Inter-City
In prezent, cea mai lunga ruta (ca durata) din România este Oradea - Mangalia (913 km), ruta care se face in sezonul de vara în 19 ore cu un tren rapid. Cea mai lunga ruta pentru un tren Inter-City este Oradea - Bucuresti, calatorie care dureaza 11 ore.

Legaturi cu alte tari
Romania are legaturi feroviare cu toate tarile vecine. Daca pentru Ungaria, Serbia si Bulgaria in trecerea frontierei nu intervine nicio problema, in cazul Ucrainei si Repubicii Moldova se face schimbarea de ecartament de la 1435 mm la 1524 mm.
Capitala tarii este legata prin 8 perechi de trenuri cu destinatia Budapesta, Viena, Praga, Venetia, Belgrad, Moscova, Chisinau, Sofia, Istanbul si Salonic. Din principalele orase din Ardeal pleaca trenuri spre Budapesta si Debrecen (Ungaria).

Transportul aerian

Transportul aerian din Romania se desfasoara intre marile orase, traficul de pasageri fiind comparativ cu alte tari din Europa, respectiv 2.110.000 pasageri in anul 2006 in traficul intern. In prezent sunt deschise traficului de pasageri un numar de 16 aeroporturi dintre care doua in capitala : Henri Coanda si Aurel Vlaicu.
La 18 septembrie 1954 s-a infiintat compania TAROM (Transporturile Aeriene Romane).
Pe piata autohtona sunt prezente companiile low-cost Blue Air (Romania), Wizz Air (Ungaria), SkyEurope (Slovacia), MyAir (Italia), Germanwings (divizia low-cost a Lufthansa) si Easyjet (Marea Britanie).
In Romania exista 62 de aeroporturi.
  • Aeroporturi cu piste pavate: 25
  • Aeroporturi cu piste nepavate: 37
  • Helioporturi: 1

Transport Maritim

Transportul fluvial romanesc este inca la un nivel foarte redus (sub un procent) dar avand potential de crestere mare datorita raurilor navigabile dar si a fluviului Dunarea.
In 2006, in Romania existau 1.731 km de ape navigabile din care:

  • 1.075 km pe Dunare;
  • 524 km pe rauri secundare;
  • 132 km pe canale.

Romania detine 2.251 de nave fluviale de categoria I, care pot efectua misiuni economice pe apele fluviale internationale si aproximativ 587, care pot naviga doar pe partea romaneasca a Dunarii si pe raurile interioare. Cele mai multe nave inmatriculate sunt cele de agrement, circa 13.246, turismul de agrement pe Dunare si cel in apele maritime ale Romaniei dezvoltandu-se in ultimii ani. Important pentru Romania este Canalul Dunare-Marea Neagra ce leaga portul Cernavoda cu portul maritim Constanta, scurtand cu aproximativ 400 ruta marfurilor de la Marea Neagra pana la porturile dunarene din Europa Centrala.

Porturi

  • Porturi la Marea Neagra: Constanta (cel mai mare port si santier naval la Marea Neagra), Mangalia, Sulina, Navodari.
  • Porturi pe Dunare:Galati, Braila, Tulcea, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin,Oltenita.
  • Porturi pe canalul Dunare-Marea Neagra: Cernavoda, Poarta Alba, Constanta Sud, Agigea, Medgidia.
  • Porturi pe Canalul Bega: Timisoara

Transpotul in comun

Principalele mijloace de transport in comun sunt autobuzele, troleibuzele, tramvaiele si microbuzele, in general operate de regii autonome administrate de autoritatile locale (de exemplu, Regia Autonoma de Transport Bucuresti). Singurul oras care dispune de un sistem de metrou este Bucuresti. Metroul din Bucuresti a fost deschis in 1979, astazi fiind cel mai folosit mijloc de transport din Bucuresti, avand in medie 600.000 de pasageri zilnic (in zilele lucratoare), o lungime a retelei metroului de 63 km si 45 de statii.
 

Tranzitul in Romania

Cetatenii Statelor Unite ale Americii cat si cetatenii majoritatii tarilor europene nu necesita viza de intrare in Romania pentru calatorii de afaceri sau turistice. Este necesara viza doar daca sederea in Romania este mai mare de 90 de zile (Andorra,  Antigua and Barbuda, Argentina, Australia, Bahamas, Barbados, Brazil, Brunei, Canada, Chile, Costa Rica, Croatia, Guatemala, Holy See, Honduras, Israel, Japan, Malaysia, Mauritius, Mexico, Monaco, New Zealand, Nicaragua, Panama, Paraguay, Saint Kitts and Nevis, Salvador, San Marino, Seychelle, Singapore, South Corea, United States of America, Uruguay, Venezuela, Statele Uniuni Europene).
Pentru intrarea in Romania este necesar un pasaport valid, iar cetatenii Uniunii Europene pot folosi ID -ul.
Nu exista taxa de intrare sau iesire din tara
Daca sunteti cetateanul unei tari care nu necesita viza pentru intrarea in Romania, si doriti sa stati mai mult de 90 de zile, sunteti obligat sa obtineti o viza de la ambasadele Romaniei din tara respectiva, misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.

Tipurile de vize acordate de Romania sunt urmatoarele

  • Viza de tranzit aeroportuar (simbol A.)
  • Viza de tranzit (simbol B)
  • Viza de scurta sedere (simbol C)
  • Viza de lunga sedere (simbol D)

Tarile ai caror cetateni au nevoie de visa pentru intrarea sau tranzitul in Romania sunt: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Algeria, Angola, Arabia Saudita, Armenia, Azerbaidjan, Bahrein, Bangladesh, Belarus, Belize, Benin, Bhutan, Bolivia
Bosnia si Hertegovina, Botswana, Burkina Faso, Burma/Myanmar, Burundi Cambodgia, Camerun, Capul Verde, Republica Centrafricana, Ciad, Republica Populara Chineza, Columbia, Comore, Congo, Coasta de Fildes, Coreea de Nord, Cuba, Republica democrata Congo, Djibouti, Dominica, Republica Dominicana, Ecuador, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Eritreea, Etiopia, Fiji, Filipine, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Gabon, Gambia, Georgia, Ghana, Grenada, Guineea, Guineeea Bissau, Guineea Ecuatoriala, Guyana, Haiti, India, Iordania, Indonezia, Iran, Irak, Jamaica, Kazahstan, Kenya, Kiribati, Kuwait, Kirgistan, Laos, Liban, Lesotto, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Maldive, Mali, Insulele Marshall, Marianele de Nord, Mauritania, Micronezia, Moldova, Mongolia, Maroc, Mozambic, Muntenegru,  Namibia, Nauru, Nepal, Niger, Nigeria, Oman, Pakistan, Palau, Papua Noua Guinee, Peru, Qatar, Rusia, Rwanda, Samoa de Vest, Sao Tome si Principe, Senegal, Serbia, Sierra Leone, Insulele Solomon, Siria, Somalia, Sri Lanka, Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, Sudan, Surinam, Swaziland, Tadjikistan, Tanzania, Thailanda, Timor-Leste, Togo, Tonga, Trinidad, Tobago, Tunisia, Turcia, Turkmenistan,  Tuvalu, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vanuatu, Vietnam, Yemen, Zambia, Zimbabwe.

Viza pentru intrare este acordata de catre ambasadele sau consulatele Romaniei in strainatate. Vizele pot fi emise pentru o singura intrare sau mai multe intrari.

^ Top